Text: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

Optimism, entuziasm si consumerism pana in toamna lui 2008, resemnare in 2009, soc psihologic la inceputul lui 2010, pesimism si panica in prezent. Specialistii GfK Romania ne ajuta sa intelegem cum au trecut romanii prin toate aceste etape in numai doi ani.

Potrivit Otiliei Man, Senior Researcher, GfK Romania - Custom Research Division, un nivel mic al indicelui de incredere a populatiei este un prim semn ca urmeaza o perioada in care rata de crestere a economiei scade.

In toamna lui 2008, mai precis in lunile octombrie-noiembrie, cand aparusera in presa primele informatii despre declansarea crizei la nivel global, chiar daca pe plan local oamenii politici si cei de afaceri nu confirmau aceeasi situatie pentru Romania, consumatorii au reactionat la vestile internationale prin scaderea increderii in ceea ce priveste evolutia pozitiva a economiei si prin asteptari privind un somaj in crestere.

In consecinta, indica­torul de incredere a con­sumatorilor din Romania a intrat pe o curba puter­nic descendenta. Aceasta descrestere s-a pastrat la inceputul lui 2009, insa intr-un ritm nu foarte ac­centuat, in conditiile in care existau foarte multe voci - din mediul politic sau de business - care afirmau ca recesiunea nu va afecta tara noastra. Totusi, consumatorii resimteau deja primele efecte asupra veniturilor - eliminarea sau scaderea bonusurilor, a altor castiguri extra-salari­ale, intarzieri la plata salariilor etc. - astfel ca reactia lor a fost de scadere a increderii intr-o evolutie buna a econo­miei si a situatiei individuale.

Ce s-a intamplat in con­tinuare, pana spre sfarsitul lui 2009?

"Indicatorul a urmat panta descendenta, inregistrand doua varfuri in iunie si in de­cembrie", explica Otilia Man. "In iunie au avut loc alegerile locale, care au determinat o serie de noi asteptari, in bine, din partea populatiei. In plus, au existat chiar persoane politice care au declarat ca la nivelul economiei se vad primele semne de incheiere a crizei."

Cel de-al doilea varf, din decembrie, a venit dupa toamna lui 2009, cand in urma crizei guvernamentale si a intensificarii efectelor resimtite de romani, populatia manifesta in­credere din ce in ce mai mica intr-o redresare rapida a situatiei economice. In decembrie, odata cu finaliza­rea alegerilor prezidentiale si a numirii noului guvern, precum si cu apropierea Sarbatorilor de iarna care au schimbat starea de spirit a oamenilor si cu primirea - de catre o parte dintre salariati - a bonusurilor/primelor de sfarsit de an, s-a inregistrat o revenire a optimismului. Insa, dupa ce a trecut euforia Sarbatorilor, populatia a revenit la starea de dinainte - lucru reflectat si in valorile inregistrate de indicatorul de incredere.

"Apoi a venit inceputul lui mai, cand s-au anuntat masurile de reducere a cheltuielilor statului, dintre care o parte au si fost puse in aplicare, ceea ce a dus la un nou soc in starea de spirit a oamenilor, reflectat intr-o noua scadere accentuata a indicatorului de incredere, ajuns la un minim istoric (-56)", adauga reprezentanta GfK Romania.

Insa doar o luna mai tarziu, in iunie, increderea romanilor avea sa ajunga la cel mai mic nivel din ultimii zece ani: -64.

Operioada cu multe obstacole

Aceasta stare accentuata de pesimism a fost cauzata, in cea mai mare masura, de programul guvernamental de austeritate, care a dus la de­teriorarea generala a econo­miei, deteriorare resimtita de 90% din populatia tarii. Mai mult de trei sferturi dintre romani nu se asteapta ca lucrurile sa se indrepte, ci din contra.

Daca in iunie 2009, trei din zece persoane intervievate credeau ca situatia financiara a familiei lor se va inrautati in urmatoarele 12 luni intr-o mai mica sau mai mare masura, la diferenta de un an, ponderea crestea la mai mult decat dublu. Doar 5% dintre romani traiesc mai bine acum, decat in 2009.

In directa legatura cu acest aspect este increderea in stabilitatea locului de munca, aceasta scazand si ea semnificativ. Majoritatea (85%) anticipeaza o crestere a somajului si numai 4% sunt optimisti in aceasta privinta. Perioada pe care o traversam este un obstacol in calea economisirii pen­tru opt din zece romani, se arata in Barometrul de Incredere a Consumatorului, studiu cofinantat de Comi­sia Europeana si realizat lunar de GfK Romania. Nici anul urmator nu pare sa fie favorabil punerii banilor de o parte, peste 85% dintre respondenti spunand ca nu intentioneaza sa faca acest lucru, cauzele principale fiind cresterea preturilor si a ratei somajului.

In contextul adancirii crizei economice, nici achizitiile de case sau masini nu intra la capitolul prioritati. De altfel intentia scazuta privind cumpararea acestor bunuri s-a mentinut constanta in ultimele noua luni.

Ce se intampla in alte tari

Consumer Confidence Ba­rometer, corespunzator lunii mai 2010, postat pe site-ul Comisiei Europene, arata ca la indicele de incredere - care, dupa cum mentionam anterior, la noi a fost -56 -, ne depaseau, in sens nega­tiv, doar grecii, cu -67. Chiar 15 si bulgarii stateau mai bine decat noi, cu -43. Cel mai bine clasati erau austriecii (0), olandezii (-2) si luxembour­ghezii (-4). Si la perspectivele asupra situatiei financiare a fami­liei in urmatoarele 12 luni, indicele de incredere cel mai scazut era, in urma cu doua luni, in Grecia (-54), apoi in Romania (-36) si in Bulgaria (-26).

In ceea ce priveste situatia economica generala a tarii pentru urmatorul an, grecii raman cei mai pesimisti (-62), urmati de romani (-52) si de portughezi (-43)

Nici sperantele de econo­misire nu sunt foarte mari, 72% dintre bulgari, 65% dintre romani si unguri, 63% dintre greci si 62% dintre letonieni declarand ca nu vor putea pune bani de o parte in urmatoarele 12 luni. Locuitorii din Finlanda erau cei mai increzatori in posibili­tatea de a economisi, urmati de cei din Suedia, Luxem­bourg, Danemarca si Olanda.

Oamenii se asteapta de asemenea sa creasca somajul in tarile lor in urmatoarea perioada. Situatia cea mai dificila o intalnim tot in Grecia, urmata de Romania, Lituania si Bulgaria. Cei mai optimisti in privința aces­tui aspect se arata suedezii, danezii si estonieinii.

La acest capitol, diferenta intre tarile in care locuito­rii sunt cei mai optimisti si cele in care ii intalnim pe cei mai pesimisti sunt destul de mari, cum de altfel vedem si in cazul perspectivelor de economisire.