Cercetarea efectuata recent de ISRA Center Marketing Research a urmarit atingerea urmatoarelor obiective specifice: criteriile avute in considerare atunci cand se alege un anumit tip de magazin pentru cumparaturi; gradul de expunere al consumatorilor la pliantele/ cataloagele promotionale ale retailerilor; in ce masura sunt consultate acestea de catre cei care au acces la ele; verificarea si disponibilitatea la raft a promotiilor prezentate in pliante; semnalarea lipsei acestora catre personalul magazinului; gradul de satisfactie al consumatorilor fata de promotiile anuntate in cataloage; identificarea categoriilor de produse pentru care consumatorul considera utila o promotie

Rezultatele la nivel national indica faptul ca romanii din mediul urban aleg magazinele din care isi fac cumparaturile in functie de preturile practicate de acestea (41,1%), de diversitatea ofertei (36,9%) si de proximitatea respectivelor unitati comerciale (34,9%). De existenta unor promotii anuntate in cataloage sunt interesati „in foarte mare masura” doar 23,7% dintre respondenti.

Bucurestenii sunt semnificativ mai putin impresionati de promotiile din cataloagele retailerilor, la polul opus aflandu-se moldovenii, care acorda o importanta mai mare acestui aspect, comparativ cu locuitorii din celelalte regiuni. In timp ce, pentru tinerii de pana in 30 de ani, cel mai important criteriu in alegerea locului de cumparaturi este gama de produse disponibila, acestia cautand mai degraba diversitatea, o data cu inaintarea in varsta, criteriul dominant se muta in zona preturilor. Alte aspecte care cresc in importanta direct proportional cu varsta respondentilor tin fie tot de sfera financiara (promotiile), fie de lipsa disponibilitatii dea petrece mult timp pentru a ajunge la un magazin (proximitatea) sau de organizarea spatiului in interiorul acestuia.

Din perspectiva nivelului educatiei, diferentele care apar intre persoanele cu studii superioare si cele cu studii medii sau scazute sunt legate de resursele avute la dispozitie si de posibilitatea de a face o alegere bazata, in cazul primei categorii, pe diversitatea gamei de produse si abia apoi pe pret. Gradul de expunere la pliantele promotionale In general, locuitorii din mediul urban au o mare expunere la cataloagele retailerilor, doar doi din zece respondenti mentionand ca nu primesc pliante in cutia postala si ca nici nu le iau direct din magazine atunci cand merg la cumparaturi. Din perspectiva accesului la acest tip de materiale, cei mai expusi sunt locuitorii din Oltenia, Muntenia, Dobrogea si Bucuresti, iar cei mai putin „atinsi” de aceasta politica de comunicare sunt banatenii. In cadrul categoriilor de varsta, segmentul 20 – 29 de ani are cea mai mica expunere la pliantele promotionale.

Noua din zece oraseni, dintre cei care primesc aceste tiparituri sau le iau din magazine, afirma ca le si consulta, cel putin ocazional, iar patru din zece, „de fiecare data”. Analiza pe regiuni indica o mai mare lipsa de interes din partea locuitorilor din Transilvania, aproape 20% dintre acestia mentionand ca nu le citesc niciodata. Cei care fac uz in cea mai mare masura de informatiile din cataloage si pliante, verificand de fiecare data existenta promotiilor la raft, sunt locuitorii din Muntenia (40%), in timp ce banatenii sunt cei mai retinuti (40% nu verifica niciodata). Interesul fata de identificarea promotiilor semnalate creste invers proportional cu educatia, 31% dintre persoanele cu studii superioare declarand ca nu sunt deloc preocupate de acest aspect

Comportamentul din magazin

O pondere destul de mare dintre consumatorii care verifica veridicitatea promotiilor afirma ca acestea nu se regasesc la raft (44%). Aceasta pondere creste si mai mult in cazul locuitorilor din Muntenia (78%) si Dobrogea (74%). In schimb, 74% dintre bucuresteni nu s-au confruntat cu o astfel de problema.

Pe de alta parte, daca produsele din pliante nu pot fi identificate, doar 23% dintre consumatori semnaleaza situatia personalului din magazin. De asemenea, un numar infim considera ca acesta ar putea fi un motiv pentru a nu mai vizita, in viitor, respectiva unitate comerciala sau de a-si pierde increderea si interesul fata de cataloage. Respondentii care nu reusesc sa identifice promotia descrisa sunt de parere ca este vorba, uneori, doar de o strategie de marketing prin care se urmareste atragerea clientului catre magazin, iar alteori, de o oferta limitata, ce se epuizeaza rapid. Totusi, unul din trei respondenti care nu au gasit promotia cautata, majoritatea barbati, afirma ca acest lucru denota lipsa de seriozitate din partea magazinului

Ofertelecu cea mai mare cautare. In ceea ce priveste satisfactia fata de promotiile din cataloage, romanii apreciaza in mod deosebit urmatoarele aspecte: utilitatea ofertelor speciale, semnalizarea acestora la raft sau in interiorul magazinului si disponibilitatea produselor. Mai putin multumiti sunt de comunicarea promotiilor chiar de catre personalul angajat. Locuitorii din orasele mici si cei din Dobrogea evalueaza mai slab decat media nationala toate aspectele mentionate anterior. In schimb, moldovenii sunt mult mai generosi in aprecieri.

In general, romanii considera carnea, preparatele din carne (mezelurile) si lactatele ca fiind cele mai indicate categorii pentru organizarea unor promotii. Acestea sunt urmate de produsele de bacanie - ulei, zahar, faina etc. -, precum si de legume si fructe. Prin urmare, promotiile sunt considerate relevante de majoritatea consumatorilor atata timp cat se organizeaza pe categoria food.

Bucurestenii se comporta atipic din acest punct de vedere, valorizand si promotiile pentru bunuri de folosinta indelungata procurate din marile lanturi de retail – indeosebi electronice si electro casnice – sau pentru produse de ingrijire personala, pe langa cele din segmentul food. De asemenea, pe masura ce creste nivelul de educatie al clientilor, scade proportia produselor alimentare in portofoliul categoriilor considerate relevante pentru ofertele speciale ale retailerilor, se mai arata in studiul ISRA Center.