Din ce în ce mai mulţi bani sunt lăsaţi în comerţul modern, una din cinci gospodării cheltuind o bună parte din bugetul lunar în hipermarketuri, se arată în raportul SopperTrends 2009, dat publicității de Nielsen. În oraşele mari, cumpărăturile lunare sunt împărţite între hipermarketuri, supermarketuri şi discounteri. „Surpriza plăcută a studiului din acest an este creşterea atractivităţii formatului de magazine tip discount pentru opţiunile de cumpărare ale consumatorilor”, afirmă Bogdana Baltasiu, client sales &service manager, Nielsen. Creşterea vine atât pe fondul continuării unei extinderi accelerate a discounterilor, cât şi pe cel al familiarizării consumatorilor cu acest tip de magazine, ce oferă o varietate şi o sortimentaţie redusă (până la 1.300 -1.500 de produse), în comparaţie cu hipermarketurile (între 50.000 şi 60.000 de produse). Topul celor zece mai bine vândute categorii în comerţul modern nu s-a schimbat în ultimii doi ani, decât cu mici deplasări de clasament între ele: berea trece pe primul loc, în 2008, ca vânzări în valoare, în timp ce băuturile răcoritoare carbonatate, aflate pe locul întâi, în 2007, trec pe poziţia a doua, în 2008. Pe parcursul anului trecut, toate categoriile din „Top 10” au înregistrat creşteri de peste 30% în valoare, ceea ce poate fi justificat atât prin inflaţie, prin creşterea consumului, în general, sau a segmentului produselor premium, cât şi prin achiziţionarea într-o măsură mai mare a produselor cu ambalaje mici, de tip „consum pe loc” sau „consum o dată”. Vorbim, totuşi, de o dinamică mai ponderată faţă de cea din 2007, an în care creşterile în valoare, faţă de 2006, au fost şi mai mari: de aproape 50% pentru băuturi răcoritoare carbonatate, de 76% pentru salam, de 62% pentru apă minerală sau de 50% pentru detergenţi şi lapte dulce. Practic, în urmă cu doi ani s-a văzut înflorirea efectivă a vânzărilor din comerţul modern, pentru că 2007 a înregistrat diferenţe mai mari între creşterea vânzărilor în valoare vs. volum pentru cele mai multe dintre produsele alimentare şi nealimentare. În 2008, se menţine decalajul între creşterea în valoare şi cea în volum pentru majoritatea categoriilor, dar diferenţele sunt mai mici decât în 2007, comparativ cu 2006. Pe parcursul anului trecut, preţurile, deşi au continuat să crească, au reuşit să atingă o balanţă mai atractivă în raport cu consumul. Cu alte cuvinte, am putea spune că s-a vândut la preţuri mai atractive per unitate, decât în 2007. Să fie acesta şi rezultatul „propagării” din ce în ce mai accelerate a promoţiilor? „Foarte probabil. Mai ales că, pentru cumpărători, promoţiile au scăzut semnificativ, în ultimii doi ani, ca importanţă în diferenţierea între magazine, fiind găsite, de altfel, cam peste tot. Mai mult, în perioada de criză, promoţiile devin unul din principalele motoare ale impulsionării consumului”, precizează Bogdana Baltasiu.

 

Dacă în fiecare an a fost evident că hipermarketurile sunt preferatele românilor, la începutul anului 2009, constatăm o creştere şi mai accentuată a opţiunilor consumatorilor către acest format de magazin. Pentru cumpărarea anumitor categorii de produse, ponderea în care se preferă hipermarketul aproape că s-a dublat faţă de 2008: în 2009, 46% dintre intervievaţi au spus că cel mai des cumpără băuturi carbonatate din hipermarket, faţă de 22% în 2008; pentru cafea, 47% în 2009, faţă de 27% în 2008; pentru dulciuri, 44% în 2009, faţă de 23% în 2008). Creştere de 50-60% s-a înregistrat şi în preferinţa de achiziţionare din hipermarketuri pentru lactate, alimente de bază sau pentru produse de îngrijire personală. Chiar şi pentru produsele proaspete, ponderea celor care cumpără cel mai des din hipermarketuri a crescut simţitor, de la 26% la 44% pentru legume şi fructe, de la 34% la 50% pentru carne, de la 32% la 52% pentru peşte şi fructe de mare. Totuşi, legumele şi fructele continuă să fie achiziţionate şi din pieţe şi aprozare de către 25% dintre cumpărătorii oraşelor mari şi medii, deşi ponderea acestor opţiuni este şi ea în scădere continuă faţă de anii trecuţi. În opinia Bogdanei Baltasiu, nu este de aşteptat ca acest tip de comerţ să dispară, iar produsele proaspete să înceapă să fie achiziţionate preponderent din retailul modern, însă cu siguranţă volumele se vor muta, încet – încet, către acesta din urmă. „Pieţele şi aprozarele vor deveni, poate, loc de degustare, de regăsire, de conservare a tradiţiilor, poate vor face loc chiar spaţiilor premium – cu produse „curate”, crescute bio / eco, produselor autohtone româneşti sau produselor „aduse de la ţară” - nu din en-gros! -, din regiuni diferite ale României. Asta îmi place să cred, deşi, dintr-un fenomen de invadare a pieţelor cu produse importate, nu se iese cu una, cu două”, conchide reprezentanta Nielsen.