Perceptia generala asupra conceptului "magazin de tip discount" este inca neclar conturata in randul consumatorilor din Romania, releva un studiu realizat in luna august de compania Unlock Market Research, in exclusivitate pentru revista Modern Buyer. 

Rezultatele cercetarii arata ca romanii tra­duc conceptul "magazin de tip discount" extrem de simplist: "reduceri la casa", "promotii avantajoase", "preturi mai mici".

Potrivit acestei perceptii, orice magazin care indeplineste astfel de criterii poate fi considerat in final un discount store, aceasta deoarece respondentii considera ca un discounter este "un supermarket en detail care ofera preturi mai mici pentru toate categoriile de produse, direct la raft sau la casa".

Desi consumatorilor nu le este inca foarte clar care este linia de demarcatie intre un hipermarket si un magazin de discount – cu exceptia preturilor -, branduri precum Profi, Plus sau Penny Market incep sa fie din ce in ce mai cunoscute si mai accesate: "Chiar daca este mai mic si mai slab aprovizionat, tot la Penny ma duc, pentru ca este cel mai ieftin", obisnuiesc sa spuna clientii acestui format de comert.

Profilul cumparatorului din magazinele de discount, asa cum reiese din studiul Unlock Market Research, este urmatorul: persoana pragmatica, dinamica, inclinata catre valorizarea lucrurilor simple si care incearca sa-si efici­entizeze timpul petrecut la cumparaturi, rezumandu-se doar la partea strict rationala si functionala a acestui proces.

Clienti pragmatici si usor adaptabili

Cea mai importanta trasatura a celor care frecventeaza aceste magazine este lipsa loialitatii: consumatorii nu sunt legati emotional de diverse branduri, dimpotriva, sunt foarte deschisi in a incerca produse "no name", adaptandu-se la oferta si la posibilitatile lor financiare curente. Sunt oameni care nu pun pret pe imaginea pe care brandurile ii ajuta sa si-o construiasca in fata celorlalti si care au o mare deschidere vizavi de produse care nu faceau parte din sistemul lor de referinta de pana acum: "Pana la urma, toate marcile sunt la fel, nu fac decat sa platesc un ambalaj mai colorat care nu spune nimic despre mine, ca om".

Spre deosebire de experienta cu hipermar­ketul, "unde gasesc absolut orice, oferindu-mi chiar si alternativa unui brand sau produs", cumparaturile in magazinul de tip discount sunt oarecum limitate, fara lista, desfasurandu-se in general instinctual, data fiind lipsa de experienta a consumatorilor cu produsele "no-name" si oferta saracacioasa. Cu toate ca pana si cumparatorul tipic din magazinul de discount recunoaste ca starea generala pe care reuseste sa i-o transmita locul este aceea de "un angro foarte rece si anost", acesta declara ca este motivat mai degraba de preturile practicate decat de experienta in sine.

Oameni foarte usor adaptabili, clientii din discount stores nu se asteapta la o altfel de recompensa decat oferta de produse la un pret mai mic; foarte pragmatici, reusesc sa se limiteze la ceea ce propune raftul, facand in cele din urma o alegere fara prea multe mofturi. In final, satisfactia ca au baut un lapte cu un brand cunoscut versus un "no-name" nu este mult diferita; important este sa fie placut la gust si sa fie agreat de toata familia.

Intre frustrari si beneficii

Mai mult decat atat, userii de magazine de tip discount sustin ca acest canal de vanzare ii ajuta sa fie mai eficienti si sa petreaca mai putin timp la cumparaturi: "Nu mai trebuie sa stau la cozi interminabile la casa sau sa ma inghesui pentru a vedea un produs la raft".

"Oamenii isi gasesc tot felul de justificari pentru a-si putea argumenta alegerea dincolo de pret, care pana la urma reprezinta cea mai puternica motivatie", explica Teodora Denisa Pirvu, re­search consultant la Unlock Market Research. Pe de alta parte, pentru non-userii de discount stores, aceste magazine sunt "un fel de second-hand-uri, care nu imi inspira incredere si siguranta pentru a le putea lua in considerare de fiecare data. Sunt magazine in care trebuie sa rup baxuri, fapt care imi creeaza disconfort", se arata in studiul mentionat.

In opinia Teodorei Pirvu, acesti respondenti sunt oa­meni care profita din plin de brutariile sau bucatariile din interiorul hipermarketurilor, rasfatandu-se cu o adevarata "iesire in oras". Pentru acest tip de "placeri", ei sunt dispusi sa plateasca cativa lei in plus pentru fiecare produs pe care il achizitioneaza. Aceasta categorie de con­sumatori considera maga­zinul de tip discount ca fiind fratele mai mic al supermar­ketului, foarte dezorganizat si neprietenos. Descris ca mult prea functional si limitativ, discount store ii priveaza de bucuria de a se informa, de a compara la raft pentru ca apoi sa poata pleca cu senzatia ca au facut "o afacere".

"Per total, cumparatorii descriu experienta cu magazinele de tip discount ca fiind una frugala, modesta si destul de restrictiva, fara a reusi sa dezvolte investiri emotionale", concluzioneaza Teodora Pirvu.

Precizam ca cercetarea a fost de tip exploratoriu, bazata pe observatii par­ticipative in timpul unor sesiuni de cumparaturi (accompanied shopping), in care moderatorul Unlock Market Research a observat atitudinal si comportamental respondentul.