text: claudia popa

Industria bunurilor de larg consum este direct afectata de evolu?ia monedei euro din ultimele luni. Principalii jucatori (furnizori) au anuntat deja scumpiri ale produselor alimentare si nealimentare in 2009, motivate de aceasta evolutie de pe piata financiara si de cresterea preturilor la utilitati. Preparatele din carne, produsele depanificatie, lactatele, orezul nu vor fi scutite de cresteri ale preturilor, materia prima pentru aceste produse provenind in cele mai multe cazuri din import, spun furnizorii. Ramane de vazut cum si daca departamentele de achizitii ale retailerilor vor accepta aceste cresteri, cert este ca cifrele de mai jos pot oferi repere importante pentru inflatia sortimentului.

OREZ
Daca anul trecut scumpirea orezului s-a datorat crizei la nivel mondial, in 2009, in Romania cel putin, pretul va creste cu aproximativ 15-20% din cauza devalorizarii leului. „Anul trecut, orezul s-a scumpit cu 30-36% la toate categoriile. Anul acesta a aparut problema cursului euro, iar produsul se va scumpi din nou. Cresterea este greu de evitat si suntem constienti ca un kilogram va ajunge sa coste intre sapte si noua lei. Stim ca in cele din urma consumatorul va fi cel afectat”, a declarat Nicoleta Inceanu, Key Account Manager Riso Scotti.

Cu toate ca in mare parte orezul marca Riso Scotti provine de pe piata autohtona, de la agricultorii romani cu care s-au incheiat contracte, scumpirea nu poate fi evitata, spun reprezentantii companiei, pentru ca ambalajele nu sunt fabricate local si in plus, cultivatorii de orez cresc pretul materiei prime in functie de evolutia cotatiilor la bursele externe.

Nicoleta Inceanu nu crede ca scumpirea va determina o scadere a consumului pentru ca este vorba despre un aliment de baza. „Oamenii pot renunta la carne, fructe dar un kilogram de orez poate hrani o familie intraga. Este un aliment de baza si cu multe proteine”, mai spune Inceanu.

In ceea ce priveste obiceiurile de cumparare, reprezentantii Riso Scotti au observat ca pentru romani inca mai conteaza calitatea, nu si brandul. Dupa tip, orezul cu bobul rotund generaza cele mai mari vanzari, urmat de orezul cu bob lung. Pentru Romania, principala sursa de orez cu bob rotund este Egiptul, tara care a decis anul trecut sa sisteze exporturile pentru a-si asigura consumul intern. Dar si in tara noastra se cultiva anual 10.000 de hectare, ceea ce inseamna jumatate din necesarul de orez. „in Romania se consuma aproximativ 110 tone de orez, adica aproximativ 5 kg/locuitor, in timp ce in Italia 6 kg/ locuitor. Un consum foarte ridicat intalnim insa in Portugalia cu 14 kg/locuitor, si in China unde ajunge si la 100 de kilograme pe locuitor”, mai spune Adrian Gabor, reprezentant al Riso Scotti.

Formatul de retail unde se intalneste cea mai mare sortimentatie de orez este hipermarketul, spun reprezentantii Riso Scotti. „Per total vanzari, ponderea retailului modern este 45-50% din vanzarile noastre. Noi facem si brand privat, avem minim 35 de branduri pentru ambalatorii locali. Facem marca privata pentru Metro Quality care se va numi Horeca Select, pentru Billa- Clever si suntem in tratative cu Carrefour. Facem undeva la 35% din marca privata de orez, daca luam in calcul si distribuitorii. Facem si pentru retele locale gen Fidelio, Agrodancos, Transmim, Ethos care au nevoie de marca privata pentru promotiile speciale”, afirma Nicoleta Inceanu.

Primii trei jucatori care au o cota de piata de peste 50% sunt Atifco, Deroni si Riso Scotti. „Avem o cota de piata de aproximativ 14% din piata orezului. Ceea ce face diferenta intre noi si concurentii nostri este diversitatea portofoliului de produse: ulei, lapte de orez, musli, crakers etc. Suntem primii in Romania care am lansat orezul biologic”, concluzioneaza Adrian Gabor.

MEZELURI
Pretul mezelurilor va creste cu circa 5-10%, incepand din martie-aprilie, in functie de evolutia costurilor la materia prima ce reprezinta 70% din produsul finit, de scumpirea utilitatilor, de evolutia carnii de porc la bursa si a monedei euro, de numarul de jucatori care vor ramane pe piata in acest an. Scumpiri, care se vor regasi ,in cele din urma, si in pretul la raft al produselor din carne. Modificarea tarifelor se va opera si pe fondul costurilor mari ale creditelor, pentru ca majoritatea companiilor au contractat credite, atat pentru productie, cat si pentru investitii, spun procesatorii de carne de pe piata. „Totusi, daca autoritatile vor lua in calcul reducerea TVA, daca Romania va avea planuri de subventionare a produsului, este posibil ca preturile sa nu creasca. insa criza economica nu face altceva decat sa urce preturile”, a declarat Stefan Padure, vicepresedintele grupului Angst.

Consumul de produse dincarne, sensibil la evolutia pretului, este posibil sa scada in 2009, cresterea anuala prognozata pentru 2009 nefiind mai mare de 5% in volum. „O parte a acestuia se va transfera de pe brandurile si categoriile scumpe pe cele mai accesibile, astfel incat cresterea valorica a pietei va fi chiar mai mica decat cea cantitativa”, spune Radu Dumitrescu, brand manager Principal Company. Astfel, vor castiga teren salamul, parizerul, carnatii in defavoarea specialitatilor, pe fondul pretului mult mai mare al celor din urma

Categoria mai dinamica va ramane in continuare cea a mezelurilor crud-uscate, desi rata de crestere a acestora va inregistra valori mai mici. Semnale ale crizei economice apar si pe piata mezelurilor si a specialitatilor din carne, unde vedem o stagnare a cifrei de afaceri si o valoarem a vanzarilor sub estimarile procesatorilor, au declarat jucatorii din piata. Carmen Gavrilescu, Marketing Manager Agricola Bacau, apreciaza ca in 2009, toate subcategoriile isi vor mentine ponderea in preferintele consumatorilor. Aceasta adauga ca in 2008, la categoria salamuri, evolutia vanzarilor s-a situat la nivelul asteptarilor, cresterea cea mai mare inregistrandu-se la salamurile crud uscate (10% valoric) si la salamurile fierte-afumate-uscate (5% valoric). in cazul specialitatilordin carne, s-a inregistrat, in 2008, o crestere volumica de 2% fata de 2007 si o crestere valorica putin peste 4%, mai ales la specialitatile din carne de pasare. La carnati si cremwursti, fata de 2007, vanzarea a crescut cu aproape 5%, atat
volumic cat si valoric, mai cautate fiind produsele gen Cabanos, Carnati Trandafir, cremwursti de pui si de porc. La categoria parizer, s-a inregistrat o crestere de 2% in volum, nesemnificativa valoric, in acest caz fiind preferateprodusele ieftine.

LACTATE
In medie, pretul produselor lactate va creste in acest an cu 20% fata de 2008, valoare echivalenta cu cresterea euro din ultimele luni. “Cred ca in 2009 piata lactatelor se va contracta in volum si va creste in valoare in special din cauza majorarilor de preturi care au inceput pe sfarsitul de an 2008 si va continua si in 2009”, a declarat Romulus Dumitru, Marketing Manager Delaco. Principalul factor de crestere al preturilor va fi cursul valutar, tara noastra fiind mult prea dependenta de importuri. Romulus Dumitru mai numeste un factor important si imprevizibil care ar putea influenta preturile: interventia statului prin subventii si posibila reducere a TVA.

Din intreaga categorie, cele mai afectate de pret vor fi produsele cu marja mica, cum ar fi branzeturile, mai spune Dumitru. in schimb, iaurturile pot absorbi mult mai usor fluctuatiile costurilor.

Obiceiurile de cumparare nu se vor modifica semnificativ in 2009. Va exista totusi un punct de la care, odata cu cresterea pretului, consumul poate scadea. “Depinde foarte mult de mediul economic, de somaj etc. Nu cred ca oamenii vor manca mult mai putine lactate ci mai degraba vor renunta la alte categorii de alimente (daca vor fi nevoiti) precum dulciurile, cafeaua sau bauturile alcoolice”, afirma Romulus Dumitru. Acesta este de parere ca produsele premium vor avea, ca si pana acum, destinatarii bine definiti, iar in zonele mainstream si economic vom asista la o evaluare mai atenta a calitatii produselor si la un interes mai crescut al cumparatorilor pentru promotii.

La randul sau, Traian Simion, directorul general Albalact, Alba Iulia, afirma: „consumatorii se vor indrepta catre produsele de baza – lapte, unt, smantana, branzeturi- iar noi estimam o crestere intre 5-10% a acestor segmente”. Simion considera ca industria laptelui nu va fi afectata chiar atat de tare de actuala criza, laptele fiind al doilea produs din cosul zilnic la care romanii nu vor renun?a.

Valentin Silescu, Sales and Marketing Manager la Covalact, estimeaza ca in 2009 cea mai mare crestere a vanzarilor o vor avea iaurturile (15-20%) laptele va avea de asemenea o crestere de 20%, iar branzeturile de 10-15% in volum si in valoare. Acesta apreciaza ca in 2009 consumatorii vor trece de la produsele premium la medium si de la medium se vor orienta catre low.

PANIFICATIE
Cresterea pretului painii va fi influentat in 2009 de costul materiei prime, al utilitatilor si nu in ultimul rand al fortei de munca. „Este destul de dificil sa prognozez o crestere, dat fiind ca evolutia pretului este strans legata de o serie de factori. Cel putin pana la Paste, nu vor mai fi cresteri. Este posibil sa vedem o majorare a pretului la cererea agentilor economici, dar nu va fi un fenomen in masa”, a declarat Aurel Popescu, presedintele Rompan. La randul sau, Viorel Marin, presedintele Asociatiei Nationale a Industriilor de Morarit si Panificatie din Romania (ANAMOB), anunta o scumpire a produselor de panificatie cu 10%. „Numai ca, dintre cauzele majorarii de pret, pe primele locuri nu va sta devalorizarea leului. Dobanda foarte mare perceputa de banci la creditele pentru productie, contractate de unitatile de morarit si panificatie, este principalul motiv. Implementarea noii grile de salarizare, care are la baza salariul minim de 660 de lei, este pe locul doi in topul cauzelor scumpirii. Ultimul loc este ocupat de scumpi-rile la utilitati, ca urmare a devalorizarii leului - dar care nu se vor produce inainte de doua-trei luni“, pro nozeaza Viorel Marin.

Pretul painii nu a crescut semnificativ in 2008, desi producatorii au anuntat inca de la inceputul anului scumpiri cu 20%. Anul trecut, nivelul recoltelor a fost mult mai bun fata de 2007, ceea ce a mentinut stabil pretul produselor de panificatie. Cu toate acestea, consumul a scazut cu un kilogram si jumatate in fiecare an, tendinta fiind de aliniere la celelalte state UE. Fenomenul de scadere a consumului ar putea continua si pe viitor, fara sa fie influentat de pret. „Consumul de paine va scadea cu un kilogram pe an, pana vom ajunge la o limita minima. Romania are si un specific de alimentatie,in sensul ca noi consumam multi cartofi, varza, fasole. Aceste legume inlocuiesc de multe ori painea”, a mai precizat Aurel Popescu.

Valoarea pietei romanesti de produse de morarit, panificatie si produse fainoase este estimata la circa doua miliarde euro. Pe aceasta piata extrem de fragmentata cotele principalilor jucatori din morarit si panificatie variaza intre 4 si 6%, in timp ce piata neagra reprezinta circa 40% din total.

ULEI
in acest an, pretul uleiului va ramane nemodificat, a declarat Viorel Zichil, presedintele patronatului din industia uleiului. „Nu ne asteptam la scumpirea uleiului, pentru ca materia prima ne-am asigurat- o de anul trecut, iar pretul uleiului este cam acelasi ca in tarile UE. Este posibil totusi ca, in mod exceptional, daca dobanzile sau preturile la utilitati vor creste foarte mult, sa se recurga la scumpiri, dar foarte mici”, afirma Zichil

Dupa ce in ultima perioada pretul acestui produs a crescut si cu 80%, ulterior, incepand din luna august 2008, a avut loc prima scadere a pretului la ulei.

Compania Argus a anuntat micsorarea cu 10% a preturilor, ca urmare a ieftiniriirapitei si a preconizarii unei recolte foarte bune de floarea-soarelui. Si in inregisurmatoarele luni, jucatorii din piata au continuat scaderea preturilor cu alte 10 procente. Datele de monitorizare aratau anul trecut ca desi valoarea pietei uleiului este in crestere, consumul a scazut in 2008 fata de 2007 cu 15%, pe fondul cresterii preturilor. Astfel, in primele sase luni ale anului trecut, consumul de ulei a scazut pana la 77,4 milioane litri, in timp ce valoarea vanzarilor a crescut cu 56%, pana la 492,45 milioane lei (135,72 milioane euro).

COSMETICE
Provenind majoritar din import, cosmeticele nu au cum sa scape de scumpirile din cauza devalorizarii monedei euro. Viorel Ognean, General Manager Coty Romania, a declarat ca o crestere a preturilor la toate categoriile de cosmetice se va resimti incepand din luna martie 2009. „Companiile de pe piata, in special importatoare, nu mai pot suporta foarte mult pierderile inregisurmatoarele trate din cauza devalorizarii leului in raport cu moneda euro sau cu dolarul. Inevitabil, companiile vor face majorari de pret”, a declarat reprezentantul Coty Romania. Acesta a adaugat ca este dificil de prognozat procentul cu care va creste pretul cosmeticelor, pentru ca intre luna decembrie 2008 si ianuarie 2009 cresterea monedei euro este de 13%. Totusi, sunt furnizori care declara ca per total piata, pretul cosmeticelor s-ar putea majora cu 5%. „Este totusi destul de dificil sa spunem acum cu cat se vor majora preturile pentru ca nu stim ce valoare va avea euro in luna iunie. Dar chiar si producatorii locali care nu folosesc materia prima din import si nici nu au contractat credite, vor modifica preturile pentru ca sunt dependenti de utilitati, iar acestea sunt rapo tate la euro si se vor scumpi”, a mai spus Ognean.

Cresterea pretului la cosmetice nu va duce la scaderea consumului, sunt de parere furnizorii. „Cei care deja prefera produsele premium vor ramane in continuare clienti fideli ai brandurilor premium. in schimb, este posibil sa resimtim o mutare a consumatorilor de marci situate pe segmentul mediu catre brandurile value for money”, este de parere Viorel Ognean.

Asadar, in 2009, pretul produselor va fi unul dintre factorii care va influenta decisiv decizia de cumparare. „Totusi, in special pe categorii in care loialitatea consumatorilor este redusa si deschiderea catre nou este foarte ridicata - cum ar fi de exemplu categoria gelului de dus - cu siguranta inovatiile vor continua sainfluenteze deciziile consumatorului uneori mai mult decat pretul - atunci cand diferentele nu sunt semnificative”, a adaugat Claudia Dragoescu Nicolescu, marketing manager divizia cosmetice in cadrul Henkel Romania

Pe fiecare categorie in parte, comportamentul de consum va evolua diferit. „Estimam ca pe categoria produselor de igiena (sapun, gel de dus, deodorant) comportamentul consumatorilor nu va suferi modificari semnificative in ceea ce priveste frecventa de cumparare sau consumul efectiv. Pe aceasta categorie pot aparea insa unele reorientari ale consumatorilor catre produse din segmentele de pret mediu si „value for money”, in detrimentul segmentului premium, cel putin ocazional, in functie de disponibilitati. Pentru categorii mai „premium” cum ar fi cremele/ lotiunile de corp, este posibil ca frecventa de cumparare si/ sau consumul sa fie mai reduse”, a mai precizat Claudia Dragoescu Nicolescu.