„Am observat în ultimul an o deschidere şi un interes semnificativ mai mare decât în anii anteriori, din partea buyerilor, în ceea ce priveşte lărgirea sortimentaţiei, începând de la materii prime – făină, zahăr, mălai, ulei –, la produse sofisticate – biscuiţi, ciocolată, cereale pentru mic dejun, lapte de soia -, precum şi în privinţa mărcilor listate”, afirmă reprezentanţii Nutrivita, distribuitor de produse dietetice și bio.

 

Înfiinţată în 2007, compania a câştigat rapid o cotă importantă de piaţă. Produsele importate – printre care marca Cereal BIO, una dintre cele mai dinamice categorii din portofoliu -, sunt disponibile la raioanele dietetice și bio/eco/organice din principalele lanţuri de hipermarketuri şi supermarketuri, precum şi în farmacii, cluburi sportive, cabinete de nutriţie sau benzinării.

 

„Din experienţa acumulată cu partenerii noştri - Auchan, Billa, Carrefour, Cora, Help Net, Kaufland, Mega Image, Real -, care au avut o contribuţie susţinută în dezvoltarea pieţei bio din România, un buyer va lista acele produse care aduc un beneficiu relevant pentru consumator, la un raport calitate-preţ avantajos”, precizează sursa citată. 

 

În aceste condiţii, în ce măsură putem spune că nu există probleme în a face câtmai facilă întâlnirea dintre cerere şi ofertă? Dificultăţi există, susţin multe voci  din piaţă, iar acestea se manifestă pe mai multe planuri: în primul rând, oferta este subdimensionată; în al doilea rând, consumatorului îi este greu să se orienteze la raft, deoarece raioanele bio fie nu există, fie nu sunt bine semnalate, iar produsele sunt răspândite în mai multe zone ale magazinului, potrivit cate goriilor specifice din care fac parte; principala problemă cu care se confruntă însă piaţa locală este puterea mică de cumpărare a consumatorilor - cu excepţia Bucureştiului şi a câtorva oraşe mari din ţară -, preţul acestor produse fiind cu 30-50% mai mare decât cel al produselor industrializate.

 

 

■ ,,Agricultură ecologică”, noţiune protejată şi atribuită României de UE, este similară cu termenii ,, agricultură organică” sau ,,agricultură biologică”, utilizaţi în alte state membre.

■ Obiectivele, principiile şi normele aplicabile producţiei ecologice sunt cuprinse în legislația comunitară şi națională din acest domeniu. Aceste norme, alături de defi nirea metodei de producţie în sectorul vegetal şi de creştere a animalelor, reglementează şi următoarele aspecte legate de sistemul de agricultură ecologică: etichetarea, procesarea, inspecţia, marketingul şi importurile.

■ Înainte de a putea aplica menţiunea ,,produs obţinut din agricultură ecologică”, exploataţia trebuie mai întâi să parcurgă o perioadă de conversie, de minimum doi ani. 

■ În România, controlul şi certifi carea produselor ecologice sunt asigurate în prezent de organisme de inspecție și certifi care private. Acestea sunt aprobate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

■ Pe eticheta care se aplică pe un produs ecologic sunt obligatorii următoarele menţiuni: referirea la modul de producţie ecologic, sigla, numele şi codul organismului de inspecţie şi certificare.

■ Sigla naţională ,,ae”, specifi că produselor ecologice, poate fi folosită, alături de sigla comunitară, în scopul unei mai bune vizualizări de către consumatori a produselor obţinute din producţia ecologică. 

■ Sigla ,,ae , proprietate a M.A.P.D.R , garantează că produsul, astfel etichetat, provine din agricultura ecologică şi este certifi cat de un organism de control. 

■ În prezent, aplicarea siglei comunitare pe eticheta produselor ecologice este facultativă, dar va deveni obligatorie, la data de 1 iulie 2010, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) al Consiliului nr. 967/2008. 

 

Sursa: Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale  

 

 

PIAŢA BIO DIN ROMÂNIA 

 

■ Vânzările totale ajung la 10-15 milioane de euro/an, ceea ce reprezintă sub 1% din piaţa de retail, foarte puţin faţă de 5-6%, cât este media europeană.

■ Peste 90% din materia primă ecologică din România merge la export.

■ Exportăm îndeosebi nuci, fructe de pădure, ciuperci şi cereale. 

■ La ora actuală sunt înregistraţi aproximativ 4.200 de operatori locali care funcţionează în agricultura ecologică, cea mai mică pondere ocupând-o procesatorii şi comercianţii. 

■ Cele mai vândute produse din categoria food: lactate, ouă, fructe, legume, mezeluri. 

 

 

 

Mai mult de jumătate (53%) dintre persoanele active obişnuiesc să consume produse bio, hipermarketul fiind principala sursă de procurare a acestora, relevă un studiu realizat de MEDNET Marketing Research Center. Ca loc de cumpărare, magazinele de specialitate au o notorietate mult mai mică (26,4%), în comparaţie cu lanţurile moderne de comerţ (50,9% - hipermarketurile, 45,3%- supermarketurile).

Argumentele aduse în favoarea consumului se referă la faptul că aceste produse sunt sănătoase, provin din zone ecologice şi au gust bun. Pe de altă parte, non-consumatorii îşi justifică opţiunea fie prin faptul că nu prea au de unde să achiziţioneze astfel de produse, fie prin preţul prea mare al acestora. Patru din zece tineri cu vârste între 25 și 30 de ani sunt dispuşi să aleagă produse bio indiferent de preţul plătit, în timp ce 23,1% dintre persoanele între 36 şi 45 de ani preferă această categorie doar dacă are acelaşi preţ cu cea a produselor normale. 

Opinia a 40% dintre participanţii la studiu este că produsele bio contribuie la un stil de viaţă sănătos, 37% au încredere deplină în ele, însă 30% le consideră prea scumpe. 

Studiul a fost efectuat prin metoda CATI (intervievare telefonică), populaţia ţintă fiind constituită din persoane active, cu vârste între 25 şi 45 de ani, din mediul urban. Obiectivul cercetării a fost identificarea percepțiilor angajaţilor din companiile din Bucureşti şi din oraşele mari, cu peste 300.000 de locuitori, asupra produselor bio/ecologice/organice. Potrivit rezultatelor, nivelul stresului românilor la locul de muncă este foarte ridicat, mulţi dintre ei încercând să „managerieze” acest flagel printr-o alimentaţie sănătoasă. Astfel că, atenţia acordată ingredientelor pe care le conţine un produs este un aspect deosebit de important al actului de cumpărare: 81% dintre respondenţi au menţionat că ţin cont „în mare măsură” şi „în foarte mare măsură” de compoziţia produsului, în timp ce 38% pun pe primul plan preţul. 

Românii sunt mari consumatori de fructe şi legume, trei sferturi dintre participanţii la studiu menţionând că acestea fac parte din meniul lor zilnic. Persoanele mature (36-45 de ani) ţin cont în cea mai mare măsură (61,6%) ca alimentele pe care le consumă să fie sănătoase. Respondenţii cu vârsta cuprinsă în intervalul 31-35 de ani au dat cele mai multe răspunsuri afirmative (65%) la întrebarea: „Obişnuiţi să consumaţi produse bio/ecologice/ organice?”, se arată în studiul MEDNET Marketing Research Center.  

 

 

Nu vom asista la o scădere a consumului, ci la o creştere mult mai temperată, comparativ cu 2008. Raţionalizarea cheltuielilor, chiar şi pentru mâncare, aceasta fiind categoria FMCG cea mai puţin afectată de criza economică, va duce la scădere gradului de penetrare a produselor bio în rândul potenţialilor consumatori. 

Tendinţa globală clară este însă către acest tip de alimentaţie, ce ne ajută să ne recăpătăm sau să ne păstrăm pentru mai mult timp sănătatea. Iar această tendinţă se va reflecta şi în preocupările marilor retaileri de pe piaţa românească. Pe de altă parte, vor exista şi „victime” ale recesiunii, primele pe listă fiind magazinele naturiste din oraşele mai mici.

Cert este faptul că, în pofida crizei economice, s-a creat şi în România un segment de clienţi fideli produselor bio, iar aceştia, indiferent de conjunctură, atunci când vor cumpăra alimente, vor căuta calitate şi gust natural.