Text: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

Pentru mentinerea consumului, marii cumparatori de peste si fructe de mare din intreaga lume - retaileri si companii din food service - exercita presiuni enorme asupra preturilor de achizitie. Totusi, pe pietele internationale, cei mai mari furnizori de somon, creveti, calamari sau cod, cresc preturile de la an la an, scumpirile fiind generate de motive independente de criza si aproape imposibil de absorbit pe lantul de distributie.

Pe piata romaneasca, importurile de peste si fructe de mare nu numai ca au crescut cantitativ de la an la an, dar au avut un rol deosebit de important in incurajarea consumului. Diversificarea ofertei in toate canalele de distributie si dinamica puterii de cumparare din anii anteriori a adus in timp o crestere a numarului de consumatori, iar optimistii vorbeau chiar de un potential important de dezvoltare. Astazi insa, situatia este mai sensibila ca oricand si datorita dinamicii preturilor. Norvegia, Olanda, Canada, Chile, Thailanda, Bangladesh, Vietnam s.a., adica principalii furnizori de peste si fructe de mare, nu reusesc sa mentina preturi stabile. Despre provocarile acestei industrii am stat de vorba cu Adriana Radianu, directorul de vanzari al firmei R Family Prodservcom, un importator activ in special in sectorul horeca.

In ciuda crizei economice, pe mai multe piete importante, pretul diverselor sortimente de peste si fructe de mare a crescut. Cum se justifica aceasta evolutie?

Preturile la somonul norvegian au crescut dramatic de la inceputul acestui an, pe fondul cresterii cererii si dupa ce anemia infectioasa a afectat puternic productia din Chile. Ca urmare a acestui fapt, producatorii norvegieni au marit productia pentru a acoperi deficitul, dar pretul pentru somonul de Atlantic, din productia locala, a crescut cu peste 30% de la inceputul anului si continua sa creasca. Datorita problemelor din Chile, Norvegia a devenit astazi unul dintre cei mai importanti furnizori de somon de cultura, exporturile acestei tari cunoscand nivele record si in 2009 si in 2010, insa cum spuneam, presiunea cererii, dar si costurile mai mari cu mana de lucru au condus inevitabil si la o crestere a preturilor pe aceasta piata. Printre cele mai mari piete exportatoare
din Europa se numara si Olanda.
O alta zona importanta pentru achizitia de somon este Alaska, insa din aceasta regiune provine in special somonul salbatic, cantitatile fiind evident limitate. Din acest motiv, Alaska nu poate face fata cererilor uriase venite din intreaga lume. Irlanda sau Scotia sunt pionieri in productia de somon organic, insa cele doua tari reusesc sa acopere consumul intern, cel mult regional.
In ultima perioada s-a resimtit o crestere a preturilor la creveti si la toate celelalte produse din Asia, cotate in dolari.

Cum au fost rezolvate divergentele cu privire la limitarea comertului cu ton rosu?

Discutiile intense cu privire la limitatea comertului cu ton se refera doar la specia bluefin, intalnita in Mediterana si in Atlanticul de Est. Aceasta este in pericol din cauza pescuitului excesiv, motiv pentru care a devenit o specie protejata. Tarile membre UE, si nu numai, au decis sa sprijine motiunea ce interzice pescuitul de ton rosu, pana cand depozitele de peste se refac. Tonul din specia bluefin este folosit in special pentru sushi datorita culorii rosu natural a carnii. Exista insa o alta specie care inlocuieste cu succes tonul bluefin, din punct de vedere al gustului, insa nu si al culorii, iar acesta se numeste yelowfin.
Pentru a elimina si acest ultim inconvenient, cercetatorii din industrie au perfectat o metoda - injectarea carnii cu un gaz netoxic- prin care se obtine o culoare rosie si la specia yelowfin. Aceasta metoda este insa controversata datorita faptului ca gazul folosit impiedica depistarea semnelor organoleptice specifice pestelui alterat. Fiind in imposibilitatea de a le detecta, Uniunea Europeana a interzis comercializarea tonului yelowfin tratat astfel in stare proaspata, singura modalitate de comercializare a lui fiind congelarea.

Retailul modern continua sa aiba un rol important in cresterea consumului de peste. Ce ne puteti spune despre calitatea produselor din IKA?

In retailul modern exista tendinta de a pune pe raft produse mai ieftine, accesibile marii mase de cumparatori, ceea ce nu este neaparat rau pentru ca astfel se incurajeaza foarte mult consumul. Cum spuneam, ideea este buna, dar, in unele cazuri s-a mers pe o cale gresita si uneori incorecta.
Sa va dau si un exemplu: au fost etichetate, cu denumirea filé de cod, o multitudine de sortimente de peste alb care nu au nimic de-a face cu codul (Gadus morhua). Codul este un peste foarte valoros ce creste in apele reci ale Atlanticului, insa nu este neaparat un peste ieftin, iar etichetarea gresita a altor produse nu face decat sa-l bulverseze pe consumatorul final.
Un alt exemplu se refera la pestele decongelat vandut in stare refrigerata. Legea iti permite sa faci acest lucru, cu obligativitatea de a mentiona pe eticheta produsului faptul ca provine din peste congelat. In fine, o alta greseala frecventa, valabila de aceasta data nu numai in Romania, se refera la cantitatea de glazura de gheata a pestelui. Aceasta are rolul de a proteja pestele care se comercializeaza in vrac, insa de multe ori producatorii exagereaza, depasind cu mult procentul de 5% glazura de gheata, cat mentioneaza standardele internationale. La nivel global exista o campanie foarte puternica pentru eliminarea excesului de glazura si limitarea folosirii substantelor de natura sa conduca la deprecierea produselor. Se incearca atragerea cat mai multor producatori in aceasta actiune.

Ce ne puteti spune despre costurile de transport ale pestelui proaspat si congelat?

Cum este si firesc, ele difera foarte mult, in functie de mijlocul de transport ales si, evident, de distanta parcursa. Cel mai rapid, dar si cel mai scump, este transportul cu avionul, pentru care un importator plateste pana la 3,5 euro/kilogram. Homarii, caracatitele, somonul proaspat, stridiile sau midiile sunt transportate in special cu avionul.
Tarifele pentru transportul cu camionul, solutie preferata pentru pestele congelat, sunt considerabil mai mici (0,35 - 0,45 euro pentru fiecare kilogram), un alt avantaj al acestei solutii fiind si capacitatea mult mai mare de transport. Aceasta ultima solutie este preferata pentru pestele si fructele de mare destinate retailului modern, unde presiunea asupra costurilor este mult mai mare.

Cum s-au comportat clientii dumneavoastra in aceasta perioada de criza?

Este un moment foarte dificil chiar si pentru cei mai vechi pe piata. Cantitativ, vanzarile au mai scazut fata de anii anteriori. In acelasi timp, clientii ne solicita insistent o reducere a preturilor, iar noi incercam sa dam dovada de foarte multa flexibilitate, negociind si mai mult cu furnizorii externi, reducand adaosul comercial s.a. O alta tendinta pe care am sesizat-o in randul clientilor este inlocuirea produselor premium cu unele mai accesibilie din punct de vedere al pretului de achizitii. Restaurantele cauta practic aceleasi produse consacrate, la preturi mai mici, ceea ce induce un nivel de calitate mai scazut. De pilda, companiile care organizeaza evenimente mari si care sunt obligate sa se incadreze intr-un anumit nivel al costurilor fara a afecta diversitatea, sunt obligate sa caute astfel de solutii.
A trebuit sa ne orientam si catre alti furnizori si sa profitam de orice oportunitate de achizitie pe care ne-a oferit-o piata. Important este sa fim foarte flexibili si sa avem viteza de reactie, pentru ca ofertele si preturie se schimba de la o zi la alta.

Cum se poate incuraja consumul de peste si fructe de mare in aceasta perioada?

De pilda, noi, cu ajutorul bucatarilor pofesionisti, am realizat o adevarata campanie de promovare a codului, iar volumele pe care le-am dezvoltat in ultima perioada au fost in crestere. Am insistat sa incurajam consumul de specii valoroase, dar accesibile si am reusit acest lucru la cateva produse. Vom incerca sa continuam astfel de campanii pentru ca exista in continuare specii valoroase, insuficient cunoscute pe piata romaneasca. Din pacate, nu toti clientii sunt deschisi catre astfel de solutii. Daca se vinde foarte bine somonul, dorada, crevetii si calamarul de ce sa mai introducem sortimente noi?, ne spun uneori proprietarii de restaurante. Totusi, eu raman la concluzia ca restauratele au in continuare un rol important in educarea gustului si in incurajarea consumului.

Care sunt tendintele la nivel global, pe piata de sea food?

Se mizeaza mult pe ambalaje deosebite, combinatii si idei noi, gramaje accesibile si produse semiperate usor de gatit de catre consumatorul final. Toate acestea ajuta la rafinarea gusturilor consumatorilor. Tarile producatoare duc o serie de campanii, extrem de agresive, pentru incurajarea consumului de peste si fructe de mare, mizand pe beneficiile pentru sanatate.

Ce planuri aveti pentru 2010?

Cautam un distribuitor in zona de vest a tarii, pentru ca am primit multe solicitari de a colabora cu diverse restaurante din Timisoara, Oradea s.a., iar logistica actuala nu ne permite sa realizam singuri distributia in aceste orase. Ne intereseaza, bineinteles, un partener care sa detina un depozit de frig. De circa doi ani am deschis un punct de lucru in Constanta, avand astfel posibilitatea sa promovam gama de produse pe intreg litoralul romanesc si chiar si in cateva locatii din Bulgaria. Un alt proiect al nostru vizeaza dezvoltarea magazinului on line, destinat persoanelor fizice. Promovam aici intreaga oferta a companiei ce cuprinde peste 150 de repere de crustacee, moluste, cefalopode, peste (intreg, filé, cotlete), icre si alte preparate din peste (afumat, sarat, marinat), produsele fiind proaspete sau congelate. Trebuie sa gasesti acel mix de produse care sa iti asigure si inovatie, si rulaj si calitate superioara pentru ca altfel nu te poti mentine pe piata. Ne uitam de pilda si catre produsele bio, organice pentru ca exista un trend in aceasta directie. Vom pune accent pe produse deosebite, cu ingrediente de calitate.