Starea de spirit a consumatorilor europeni este dominata actualmente in special de cresterea inflatiei si de cotele inalte ale datoriei publice. Aceasta este una din concluziile recentului studiu Europa Climate efectuat de GfK, care ofera in premiera o privire de ansamblu asupra evolutiei asteptarilor privind starea economica, preturile si veniturile, precum si asupra disponibilitatii de cumparare a consumatorilor din Austria, Bulgaria, Cehia, Franta, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Romania si Spania. Aceste zece tari insumeaza circa 80% din populatia totala a celor 27 state membre ale UE.

Efectele crizei economice se resimt diferit in UE

In prezent, efectele crizei financiare si economice continua sa se manifeste in mod foarte diferit in diversele tari ale Uniunii Europene. In timp ce Germania s-a detasat pe deplin inca de anul trecut de evolutia celorlalte tari europene, alte state, mai ales Spania, Marea Britanie si majoritatea tarilor est-europene, resimt inca din plin urmarile recesiunii, care este cea mai grava de la cel de-al Doilea Razboi Mondial incoace. Inflatia constituie tema dominanta in Europa in aceasta perioada. Cresterea preturilor de consum si costurile ridicate ale benzinei si titeiului impovareaza bugetul consumatorilor europeni. Deosebit de afectata de aceste evolutii este Marea Britanie, unde inflatia s-a amplificat de la 3,3% in luna noiembrie a anului trecut la 4,4% in februarie 2011 – chiar daca intre timp s-a inregistrat o usoara scadere pana la cota de 4%. Banca Centrala Europeana a reactionat recent fata de cresterea inflatiei, procedand pentru prima data de la inceputul crizei financiare la o majorare cu 0,25 puncte de baza a dobanzii de referinta, care a ajuns astfel la 1,25%.
Cea de-a doua problema majora o constituie amploarea datoriei publice in diversele tari. A fost necesar, pe de o parte, ca in special tarile europene mari sa aloce sume importante pentru Fondul European de Stabilitate Financiara. Pe de alta parte, toate guvernele nationale au fost nevoite sa disponibilizeze masiv fonduri pentru stabilizarea, respectiv stimularea activitatii economice. Actualmente, cea mai ridicata datorie publica in interiorul UE o inregistreaza Italia cu 118,9% din produsul intern brut.

Asteptarile privind starea economiei

Dintre tarile supuse analizei, doar germanii si austriecii pornesc de la premisa ca situatia economica se va ameliora simtitor. In luna martie, acest indicator se cifra in Austria la 38,2 puncte, iar in Germania chiar la 49,5 puncte. Dupa ce in intervalul iunie – noiembrie 2010 se inregistrase o crestere puternica, cu 60 de puncte, a asteptarilor privitoare la starea economiei, incepand din decembrie acestea s-au redus in Germania cu cca. 15 puncte. Valoarea indicatorului poate varia in principiu intre -100 si +100 de puncte. In Spania, Romania si Austria, indicatorul a castigat in valoare, in timp ce in Cehia si in Bulgaria a suferit diminuari evidente. In prezent, Romania pare a se stabiliza la un nivel foarte scazut. Aici, asteptarile privind starea economica au crescut de la mijlocul anului trecut cu circa 34 de puncte ale indicatorului, situandu-se in prezent la o valoare de -37.3 puncte.
Criza financiara a produs in Marea Britanie efecte considerabile asupra economiei. Consumul privat, finantat intr-o masura considerabila prin credite, detine dintotdeauna o pondere foarte ridicata in produsul intern brut al acestei tari. Din cauza crizei economice, atat consumatorii, cat si numeroase intreprinderi s-au aflat in imposibilitatea de a-si onora creditele, ceea ce s-a repercutat asupra ansamblului economiei: preturile imobilelor au scazut drastic, somajul a crescut puternic, iar multe intreprinderi au trebuit sa declare faliment. Dupa ce la inceputul anului 2009 asteptarile privind starea economiei in Marea Britanie atinsesera recordul negativ de -57,8 puncte, in cursul anului a avut loc o anumita inviorare a economiei. In februarie 2010, indicatorul a fost de 31,4 puncte, atingand valoarea cea mai ridicata de dupa octombrie 1997. Incepand de anul trecut, guvernul britanic incearca sa recapete controlul asupra deficitului bugetar prin aplicarea unor programe severe de austeritate, in special in sectorul public. Cetatenii se tem ca prin aceste masuri de economisire ar putea aluneca intr-o noua recesiune, inca inainte ca economia sa-si revina din criza financiara. Totodata, insa, britanicii sunt profund divizati in ceea ce priveste politica cea mai adecvata pentru combaterea deficitului bugetar si a datoriei publice. O parte din acestia admit necesitatea promovarii de catre guvern a unor masuri radicale de austeritate, pe cand cealalta parte se pronunta mai degraba pentru o politica de orientare keynesiana, care sa stimuleze economia prin investitii publice. Aceasta dezbatere asupra modalitatii corecte de iesire din recesiune se manifesta si in aprecierile privind evolutia economiei. In cursul anului trecut si, din nou, in primul trimestru al anului curent, nivelul asteptarilor privind starea economiei a scazut in mod drastic, situandu-se actualmente la -29,9 puncte.
Economia Cehiei incepe sa-si revina incet din criza economica. Un aport considerabil in acest sens este datorat in special constructorului de automobile Skoda. Skoda este una dintre intreprinderile care influenteaza in mod esential dezvoltarea economiei cehe. In primul trimestru 2011, Skoda si-a sporit cifra de afaceri cu 21,4%. Cu toate acestea, pe ansamblu, starea de spirit in randul consumatorilor s-a deteriorat considerabil de la inceputul anului. Deocamdata, guvernul in exercitiu vizeaza combaterea datoriei publice ridicate. Momentan exista insa incertitudine cu privire la raporturile de forte dupa alegerile parlamentare ce vor avea loc in cursul acestui an, de care va depinde capacitatea guvernului de a-si pune in practica reformele. Aceasta stare de nesiguranta se repercuteaza si asupra perceptiei modului in care urmeaza sa evolueze economia ceha in lunile urmatoare. In plus, cetatenii se tem ca masurile de austeritate preconizate si majorarea impozitelor vor anula revigorarea abia conturata a economiei si ca somajul va creste in continuare. In consecinta, asteptarile privind starea economiei au scazut abrupt de la inceputul anului. Daca in ianuarie indicele prezenta inca o valoare de 9,6 puncte, in martie el s-a prabusit la cota de -29,6 puncte. Datorita reformelor avute in vedere, cehii isi vad periclitata si situatia financiara personala.
Asteptarile privind preturile inregistreaza o crestere puternica la nivel european
In luna martie, asteptarile privind preturile au marcat o crestere in toate tarile Uniunii Europene studiate. Singura exceptie o constituie Bulgaria. Aici, dupa o crestere puternica incepand din luna decembrie a anului trecut, actualmente indicatorul s-a diminuat usor, situandu-se in martie la cota de 7,6 puncte. Motorul esential al inflatiei il reprezinta actualele cresteri de preturi pentru materii prime si energie.  
O crestere deosebit de pronuntata au consemnat-o Franta, Italia si Romania. In Franta, asteptarile consumatorilor privind preturile s-au amplificat in martie cu 12,4 puncte, situandu-se acum 46,9 puncte. Aceasta este valoarea cea mai ridicata din ultimii aproximativ 20 de ani. Indicatorul marcheaza o crestere dramatica incepand din august 2009, cand se cifra la -32,3 puncte. De la declansarea crizei economice si financiare, consumatorii francezi se tem de o diminuare masiva a puterii lor de cumparare. 
In Italia, indicele se situeaza in prezent la -11,1 puncte, dupa -22 de puncte in februarie. Ca si francezii, italienii se astepta inca de la mijlocul anului 2009 la cresteri ale preturilor. In iulie 2009, indicele prezenta o valoare de -60,8 puncte. Cu toate ca asteptarile privind preturile se mentin in continuare la o valoare relativ scazuta, italienii au devenit in timpul crizei financiare si economice mult mai sensibili in ceea ce priveste preturile. Daca in decembrie 2010 doar circa o treime dintre consumatori manifestau ingrijorare din cauza inflatiei, trei luni mai tarziu ponderea acestora a crescut la 58%. Si aceasta in conditiile in care, comparativ cu alte tari, inflatia din Italia, situata in prezent la 2%, este relativ moderata.
In Romania, indicatorul se situeaza in prezent la 19,7 puncte. La mijlocul anului 2010, romanii au avut de suportat o majorare cu 5 puncte procentuale a taxei pe valoarea adaugata. Urmare a controverselor pe aceasta tema, asteptarile privind preturile au crescut la 14 puncte in august. In perioada urmatoare, insa, indicatorul s-a calmat, iar pana in ianuarie a scazut la cota de -15,3 puncte. In prezent, romanii anticipeaza noi majorari de impozite si de taxe, astfel incat asteptarile privind preturile au crescut in martie cu 29,7 puncte. Guvernul roman este supus in continuare unei puternice presiuni internationale pentru reducerea deficitului bugetar, avand in vedere ajutoarele financiare ce i-au fost acordate de catre Fondul Monetar International, Banca Centrala Europeana si Uniunea Europeana. La aceasta se adauga inflatia, care actualmente se situeaza la nivelul de 6%.

Asteptarile privind veniturile: Franta ingrijorata in privinta puterii de cumparare

Teama de inflatie tot mai pronuntata a consumatorilor europeni se rasfrange si asupra asteptarilor lor privind veniturile. In prezent, indicatorul este in scadere pe un front larg. Exceptie in acest sens face doar Romania, cu o crestere nesemnificativa, dupa ce in iunie 2010 indicatorul marcase aici un record negativ de -72,7 puncte. Pentru a pastra controlul asupra finantelor publice, guvernul roman a impus anul trecut un pachet de masuri severe de austeritate, incluzand reduceri in domeniul prestatiilor sociale si majorari ale impozitelor si taxelor. De asemenea, au fost reduse cu 25 la suta retributiile salariatilor bugetari. Drept urmare s-a produs o scadere abrupta a asteptarilor cetatenilor in ceea ce priveste veniturile. Ulterior, incepand de la mijlocul anului, speranta prudenta ca recesiunea se va incheia in curand a determinat o crestere continua a indicatorului. In prezent, acesta se stabilizeaza la un nivel foarte scazut, respectiv -31,3 puncte. In februarie a fost acordata bugetarilor o crestere salariala de 15%, care a compensat cel putin in parte reducerile din anul precedent. Expertii prevad pentru cele noua luni ramase din acest an un usor reviriment economic.
In Germania, asteptarile privind veniturile se stabilizeaza la un nivel foarte ridicat. Actualmente, ele ating cota de 40,5 puncte. Germania a depasit criza economica intr-un mod uimitor de pozitiv. Chiar si in timpul recesiunii, datorita masurilor de extindere a aplicarii programului scurt de lucru si in urma programelor guvernamentale de stimulare a conjuncturii, intreprinderile au fost nevoite sa recurga doar nesemnificativ la concedieri. Astfel, ele au fost in masura sa reactioneze prompt cand cererea pe plan mondial s-a inviorat, in cursul anului trecut. Datorita excelentelor conditii-cadru create in plan economic, reducerii continue a somajului, cresterii puternice a produsului intern brut si amplificarii cererii in sectorul consumului privat, germanii prognozeaza si in acest an cresteri semnificative ale salariilor, situatie deja realizata in parte.
Cu cele -39,2 puncte ale sale, Franta inregistreaza cea mai slaba valoare in randul tarilor UE studiate. Din ianuarie 2010, valoarea indicatorului a scazut cu circa 30,6 puncte. Pe de o parte, Franta a depasit criza economica cu mai putine sechele decat unele dintre celelalte tari europene. Pe de alta parte, insa, faptul se datoreaza partial volumului enorm al programelor guvernamentale de stimulare a conjuncturii. Acestea au avut drept consecinta cresterea noii indatorari publice pe anul 2010 la 7,8% din produsul intern brut (PIB), fata de 3%, cat este permis conform criteriilor de stabilitate pentru zona euro. Datoria publica se ridica intre timp la 84% din PIB, dupa ce in 2008 fusese de 68%. Pentru anul curent, guvernul francez si-a stabilit ca sarcina principala diminuarea noii indatorari publice. Ca atare, consumatorii anticipeaza noi majorari de impozite si de taxe, care ar urma sa se repercuteze nemijlocit asupra venitului lor disponibil si, in consecinta, asupra nivelului lor de trai. Pe langa majorarile de impozite si de taxe, preocuparile de asanare a finantelor publice vizeaza si unele privilegii. Astfel, in ciuda protestelor vehemente ale populatiei, guvernul a majorat inca de anul trecut varsta de pensionare de la 60 la 62 de ani. Spre comparatie: in Germania, limita de varsta este deja de 67 de ani. Este de prevazut ca pe termen mediu si lung va fi reconsiderata si durata saptamanii de lucru, care conform legii este de 35 de ore.

Disponibilitatea de a cumpara: Spaniolii sunt stransi la punga

Corespunzator asteptarilor reduse privind veniturile, pe ansamblul Europei are loc si o diminuare a disponibilitatii de a cumpara. In prezent, acest indicator nu inregistreaza cresteri decat in Cehia, in Austria si in Italia. Dupa prabusirea suferita in anul precedent, Romania a inregistrat o usoara revigorare, iar in prezent se stabilizeaza – chiar daca la un nivel foarte scazut. In luna martie, indicatorul se cifreaza la -35,1 puncte. Valorile de departe cele mai ridicate le prezinta Austria cu 30,9 puncte si Germania cu 34,3 puncte.
Contrar celorlalte evolutii din Cehia, disponibilitatea de a cumpara creste in luna martie cu 7,8 puncte, ajungand la cota de -2,9 puncte. La nivelul consumatorilor cehi, criza economica s-a instalat cu intarziere, abia la sfarsitul anului 2009, atunci insa a fost puternic resimtita. In consecinta, cehii si-au modificat in mod fundamental comportamentul de cumparatori – trecand de la un consum dictat mai degraba de spontaneitate si de necesitatile curente la cumparaturi atent cumpanite. Calitatea a castigat net in importanta fata de cantitate. Incepand de la sfarsitul anului trecut, retinerea de la cumparaturi pare insa sa se atenueze. Din noiembrie, disponibilitatea de a cumpara a crescut cu mai bine de 17 puncte.
Economia poloneza este antrenata puternic de cererea de pe piata interna. Drept urmare, ea nu a fost afectata de criza economica atat de puternic ca alte tari europene, ale caror economii erau mai puternic dependente de evolutia exporturilor. Astfel, Polonia s-a redresat in mod sesizabil de pe urma recesiunii economice inca de la sfarsitul anului 2009. Faptul este foarte clar evidentiat prin evolutia disponibilitatii de a cumpara. Incepand cu sfarsitul anului 2008, indicatorul a scazut de la 23,1 puncte in noiembrie la -26,7 in aprilie 2009. De atunci insa, disponibilitatea de a cumpara s-a amplificat din nou, in mod continuu, atingand in februarie maximul de pana in prezent, respectiv 25,5 puncte. Ulterior, indicatorul a inregistrat din nou pierderi, ajungand actualmente la cota de 16 puncte. Datele economice ale tarii se prezinta insa bine. Se estimeaza ca deficitul bugetar se va reduce in acest an de la 7,9% la 5,8%, iar in anul viitor la circa 4%. Expertii prevad pentru anul curent o crestere economica de 4,1%. Este de presupus, de aceea, ca reculul disponibilitatii de a cumpara va fi doar de scurta durata.
In Spania, economia este deosebit de afectata de urmarile crizei financiare si de spargerea balonului de sapun al speculatiilor imobiliare. Preocuparea centrala a guvernului vizeaza in prezent mentinerea controlului asupra finantelor publice. In acest scop s-a recurs la reducerea drastica a cheltuielilor publice si la diminuarea salariilor si a pensiilor functionarilor publici, precum si a prestatiilor sociale. In paralel s-a procedat, de exemplu, la majorarea cu 2% a taxei pe valoare adaugata. La acestea se adauga o rata ridicata a somajului, fara perspectiva unei reduceri consistente in cursul acestui an. Spaniolii nu stiu ce le rezerva lunile imediat urmatoare. In consecinta, ei incearca sa-si mentina pe cat posibil rezervele, efectuand numai cumparaturile strict necesare. Cota de economisire este in mod corespunzator ridicata, atingand actualmente o pondere de 16%. Cu toate acestea, disponibilitatea de a cumpara a marcat in lunile trecute o anumita redresare la nivel scazut. Din decembrie 2010 pana in februarie 2011, indicatorul a crescut de la -11,2 puncte la 37,5 puncte. Pe de alta parte, permanenta dezbatere asupra eventualei necesitati ca Spania sa apeleze la ajutorul financiar de sub egida umbrelei financiare a UE continua sa-i dezorienteze pe consumatori. Drept urmare, indicatorul a marcat in luna martie o noua scadere la -10,7 puncte.

Estimarile provizorii ale Canadean, pentru anul 2010, cuprinse in raportul "Quarterly White Paper – February 2011”, arata ca vanzarile de bauturi in Europa de Est au reintrat pe o traiectorie pozitiva, inregistrand o crestere de 1,4% fata de anul precedent. Rezultatul este consecinta progresului notabil obtinut de aceasta categorie in Rusia, dar si a rezultatelor bune din Turcia si Polonia. Diferentele dintre performantele acestor trei piete si restul tarilor din Europa de Est subliniaza faptul ca recupererea este inca fragila in intreaga regiune. Zece piete din zona au ramas cu rezultate negative in 2010, iar dintre acestea, Romania, afectata puternic de turbulentele economice, a inregistrat cea mare scadere in volum (-6,7%).
Vanzarile de apa imbuteliata din Europa de Est au inregistrat o recuperare semnificativa in 2010, alimentata de cresterea puternica, de doua cifre, din Rusia, Polonia si Turcia, ajungand sa reprezinte peste o treime din cresterea totala a vanzarilor de bauturi.
Si bauturile carbonatate au avut o evolutie buna in Europa de Est, in primul rand, datorita Rusiei si Turciei. Pe de alta parte, Romania si Bulgaria au inregistrat cele mai abrupte scaderi, din cauza climatului economic dificil.
Performantele de pe pietele-cheie au fost sustinute, in ultimul trimestru al anului, de activitatile promotionale desfasurate atat de brandurile puternice, cat si de marcile private.
Dintre categoriile majore de bauturi racoritoare, cel mai notabil rezultat a fost obtinut, in 2010, de segmentul sucurilor. Performanta se datoreaza aproape in intregime Rusiei, cea mai mare piata pentru aceasta categorie, unde cererea a reinceput sa fie vizibila.
Categoriile nectar si still drinks au beneficiat de migrarea unor consumatori, care s-au reorientat de la sucuri. Consumul de siropuri a crescut in 2010, atat in Europa de Est, cat si in Europa de Vest, datorita preturilor accesibile si a utilizarii lor in combinatie cu alcool. De asemenea, marcile proprii sunt o prezenta tot mai puternica in aceasta categorie, mai ales pe unele piete, cum ar fi Marea Britanie, Franta, Polonia.
Dupa ce, in 2009, a fost catalogat ca fiind sectorul cu cea mai rapida crestere, in urma bauturilor energizante, segmentul ice tea a avut o evolutie buna si anul trecut. Un rol semnificativ a jucat marketingul care a stat in spatele brandurilor multinationale (Lipton, Nestea), la care se adauga temperaturile ridicate din sezonul estival.
Cu toate acestea, bauturile energizante au fost vedetele, in ciuda statutului premium, inregistrand o crestere de doua cifre in ambele regiuni. Potrivit specialistilor Canadean, consumul se va extinde in continuare, in principal datorita penetrarii marcilor proprii si a dezvoltarii ofertelor de preturi mici.
Din pacate, bauturile alcoolice au avut o contributie majora la performanta negativa a pietei in Europa de Vest, precum si la reducerea cresterii globale in Europa de Est.
Provocarile canalului on premise, cuplate cu majorarea taxelor in mai multe tari, au afectat puternic preturile de vanzare in 2010, mai ales in ceea ce priveste categoria bere. Aceasta a inregistrat cea mai abrupta pierdere in volum, in ambele regiuni, putine tari reusind sa contrazica aceasta tendinta.
Consumul de vinuri si bauturi spirtoase a fost afectat si mai mult, mai ales in unele piete est-europene, unde consumatorii au migrat catre alte canale comerciale sau catre piata gri.
Reprezentantii Canadean apreciaza ca 2011 va fi inca un an cu provocari dificile. Raportul ”Quarterly White Paper – February 2011” arata ca primele previziuni pentru 2011 reflecta incertitudine la nivel economic pentru intreaga Europa, consecinta a masurilor de austeritate ale guvernelor, a majorarii preturilor la materiile prime si la petrol, precum si acresterii inflatiei.
Previziunile pentru Europa de Est arata o crestere globala a vanzarilor de bauturi similara celei din 2010. Este de asteptat ca toate categoriile sa afiseze rezultate pozitive, cu exceptia vinurilor si bauturilor spirtoase.Bauturile racoritoare (in principal apa ambalata, carbonatatele si sucurile) vor continua sa reprezinte motorul de crestere al acestei piete.

Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

In pofida incetinirii cresterii economice in multe piete in ultimii doi ani, cererea de bauturi a continuat sa creasca, sustinuta pe de o parte de consumul de bauturi imbuteliate, din multe piete in curs de dezvoltare si, pe de alta parte, de cresterea continua in popularitate a ambalajelor din plastic, in special a PET-urilor de mici dimensiuni, pentru consumul "on-the-go".
De inteles in climatul comercial mai auster, tema principala a constat in imbunatatirea eficientei si reducerea costurilor, precum si cresterea gradului de constientizare si marketingul axat pe utilizarea mai eficienta a resurselor, din ce in ce mai rare si mai scumpe. Totusi, acest fapt nu inseamna ca piata a dus lipsa de inovatii. Dintre acestea, utilizarea frecventa a capacelor tip sport, a capacelor de dozare, precum si altor caracteristici similare, cu "valoare adaugata" reprezinta o dovada a faptului ca schimbarile survenite in comportamentul de consum, care conduc catre o cerere de confort mai mare in manevrare, raman de actualitate. Doar ca, acum, aceste caracteristici tehnice, cu "valoare adaugata " trebuie sa fie realizate acum la preturi similare sau chiar mai mici, creand o presiune tot mai mare asupra producatorilor de bauturi, de a veni cu solutii creative.
Aruncand o privire in detaliu asupra pietei globale de bauturi, cererea totala de racoritoare, lactate de baut si bere, s-a ridicat in 2010 la aproximativ 1.055 miliarde de unitati, potrivit celui mai recent raport de specialitate realizat de Canadean, “Innovation in Beverage Closures, 2011”.

Tipuri de ambalaje
Dintre acestea, ambalajele cu capac de inchidere tip inel (care in acest studiu sunt considerate unitati) reprezinta 24% sau 250 miliarde unitati, ambalajele de plastic au o pondere de 42% din total sau 440 miliarde unitati, iar cele de metal – 31% sau 325 miliarde de unitati. Alte tipuri de ambalaje totalizeaza putin peste 40 miliarde unitati, ceea ce inseamna ca mai exista o valoare estimata la 210 miliarde unitati vandute anual, ce reprezinta ambalaje fara un sistem special de inchidere (cum ar fi plicurile si cutiile de carton perforate).
Intre anii 2003-2010, ambalajele din plastic au crescut, in volum, cu aproximativ 6,5% anual, ca rezultat al majorarii consumului de bauturi, in special intre 2003 si 2008, al conversiei de la alte tipuri de ambalaje la cel PET, precum si datorita faptului ca s-au vandut mai multe bauturi in acest tip de ambalaj. Din 2008, rata de crestere a ambalajelor de plastic a inceput sa scada, dar a ramas pozitva si se previzioneaza ca va ramane robusta pana in 2015. Pe de alta parte, recipientele de metal se estimeaza ca vor creste cu numai un procent in urmatorii ani, mentinandu-se la o rata de crestere de 3-4% pentru intreaga perioada, pana in 2015.

Consumul, pe regiuni geografice
Pe regiuni, Asia detine cea mai mare pondere in volumul total anual al bauturilor, de 36%, echivalentul a 375 miliarde unitati. Cele doua Americi detin impreuna sub 400 de miliarde unitati, Europa – in jur de 250 miliarde (Europa de Vest – 17%, Europa de Est – 7%) iar restul – aproximativ 2%.
Asia nu este numai cea mai mare piata a vanzarilor de bauturi imbuteliate, este, de asemenea, piata cu cea mai rapida crestere anuala in perioada 2003-2005, de peste 7%, dublu fata de media globala. Pietele mature din America de Nord si Europa de Vest si-au incetinit dezvoltarea, adaugand aproximativ un procent anual, iar in ultimii ani, pana in 2010, numai 0,2%, consecinta a scaderii cererii de apa imbuteliata.
Specialistii Canadean estimeaza ca America de Nord va atinge o rata de crestere anuala egala celei realizate de Europa de Vest (0,2%), fiind evident faptul ca aceasta regiune va avea parte de un progres modest, departe de prognozatul 0,8% pana in 2015.
Se asteapta ca America Latina, Europa de Est si restul lumii sa aiba o crestere solida, de circa 3% pe an, dar, pentru fiecare caz, acest lucru va reprezenta un declin al mediei anuale afisate in 2010.

Vanzarile globale de bauturi imbuteliate, pe categorii
Pe categorii, din cele 1.055 de miliarde de unitati vandute la nivel global in 2010, 58% au fost reprezentate de bauturile racoritoare, 31% de bere si doar 11% de lactatele de baut. In fiecare dintre aceste sectoare o proportie semnificativa din produse se comercializeaza in ambalaje fara un sistem special de inchidere, mai ales in categoria lactatelor.
In ceea ce priveste cererea de bauturi imbuteliate, fiecare sector a afisat o crestere pozitiva pentru perioada 2003-2010 si se asteapta ca acest lucru sa continue. Astfel, berea va avea acelasi ritm de crestere, cu o rata anuala de 2,7%, produse lactate se pot astepta la o usoara reducere a mediei, de  4,1% anual, fata de 4,7% pana in 2010, iar bauturile racoritoare, la o rata usor imbunatatita, de 4,1% fata de 3,9% in aceeasi perioada.

Tendinte
Desi este dificil sa se generalizeze la nivel macro, din cauza particularitatilor regionale si chiar nationale, factorii care stau la baza tendintelor sunt diferiti pentru fiecare sector. Astfel, pentru lactate, trecerea de la ambalajele tip punga la cele cutie sau PET a dus la crearea unor ambalaje de dimensiuni mai mari, pentru racoritoare continua cererea pentru ambalajele usor de manevrat, de aceea apar tot mai multe ambalaje de mici dimensiuni, in timp ce la bere dimensiunile sunt bine „intiparite” in mintea consumatorilor, cele mai comune fiind cele de 330 ml, 500 ml, 660 ml, astfel ca schimbarile sunt legate mai degraba de trecerea de la un tip de ambalaj ambalaj la altul decat de modificarile la nivel de dimensiune.

Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

Raportul “Romania Retail Report Q1 2011”, realizat de Business Monitor International la sfarsitul anului trecut, previzioneaza ca vanzarile totale din retail se vor majora cu 14% intre 2011 si 2014, de la 20,65 miliarde lei (8,24 miliarde dolari) suma estimata pentru 2011, pana la 23,62 miliarde lei (9,43 miliarde dolari), valoare prognozata pentru in 2014.
Potrivit specialistilor BMI, factorii-cheie din spatele expansiunii pietei de retail ii reprezinta continuarea cresterii salariilor, recentul boom al creditelor de consum, precum si cresterea venitului disponibil ca urmare a introducerii noii rate fixe pe impozitul pe venit. De asemenea, procesul de privatizare din Romania, inceput in 1990 si aderarea la UE din 2007 au permis comerciantilor cu amanuntul sa faca progrese semnificative pe aceasta piata, contribuind la previziunile anuale de crestere a vanzarilor cu 4,1%, in moneda locala.
Produsul Intern Brut al Romaniei este estimat sa atinga 165,72 miliarde dolari in 2011, rata anuala de crestere pentru perioada 2011-2014 fiind evaluata la 3,7%.
„Desi se preconizeaza ca populatia va scadea usor, de la 21,4 milioane in 2011 la 21,1 milioane in 2014, se estimeaza ca PIB-ul pe cap de locuitor se va majora cu 42,7% pana in 2014, ajungand la 10.494 dolari. Prognoza noastra pentru cheltuielile de consum pe cap de locuitor arata o crestere de la 5.005, suma atribuita pentru 2011, la 7.411 dolari, in 2014”, spun specialistii BMI.
In ceea ce priveste salariile din Romania, cresterea acestora s-a accelerat rapid in ultimii ani, ca si in multe alte Centrala si de Est, salariul mediul anual dublandu-se in perioada 2002-2006, de la 1.932 dolari la 4.083 dolari.
Potrivit prognozelor Comisiei Europeane, rata de crestere a salariului nominal si real in  2008 a fost cea mai rapida din toate cele 27 de state membre, iar pentru 2009, BMI estimeaza salariul mediu anual la 5.611 dolari.
Romania este pe locul doi in Europa Centrala, dupa numarul de locuitori, dupa Polonia, cu un procent de 39,9% din totalul populatiei cu varsta cuprinsa intre 20 si 44 ani in 2005, conform datelor ONU. Acest segment, care reprezinta un element important pentru  cheltuielile din retail in viitor, a fost estimat sa ajunga la 41,1% din totalul populatiei, in 2010. Ponderea populatiei clasificate de ONU ca fiind activa din punct de vedere economic a fost 70,1% in 2005, iar pentru 2010 a fost estimata o valoare de 70,7%.
BMI estimeaza ca vanzarile din retail in tarile din Europa Centrala si de Est vor ajunge la valoarea de 1.214 miliarde de dolari, tinand cont de definitiile diferite acceptate la nivel national. Potrivit datelor macroeconomice ale BMI, totalul cheltuielilor de consum in regiune este de asteptat sa ajunga la 2.359 miliarde de dolari.
83% din vanzarile regionale cu amanuntul, sunt atribuite in 2011 Rusiei, Turciei si Poloniei, cota care probabil va fi mentinuta pana in 2014. Ponderea Romaniei in totalul vanzarilor din regiune este prognozata la 0,7% in 2011 si este de asteptat ca va ramane statica pana in 2014.

Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza