Devenit traditie si reper pentru coordonatele salariale din businessul romanesc modern, Studiul salarial si de beneficii PayWell Romania 2010, realizat de Departamentul de Consultanta in Resurse Umane al PricewaterhouseCoopers, contine cateva referiri interesante la nivelurile salariale din industria bunurilor de larg consum si retail.

Inainte, insa, de a le pune pe acestea in valoare, se cuvine o privire panoramica asupra cifrelor generale cele mai relevante.

Evolutia cresterilor salariale (2006-2010)

Studiul salarial si de beneficii radiografiaza o perioada deosebit de dinamica in evolutie, respectiv anii 2006-2010. Cu alte cuvinte, avem imaginea cresterii si descresterii veniturilor salariale, care urmeaza mimetic traseul economiei romanesti. Daca, in primii doi ani ai intervalului studiat, toti indicatorii salariali se majoreaza, incepand cu 2008, cifrele o iau pe o panta descendenta. E de remarcat ca, in pofida nivelurilor bugetate si planificate, salariile realizate sunt sistematic mai mici. Explicatia se poate afla in deteriorarea economiei peste gradul de optimism al angajatorilor care, vazandu-si periclitati indicatorii financiari, au fost nevoiti sa concedieze mai multe persoane decat anticipau. De unde si fondurile salariale realizate - mai mici decat cele bugetate si planificate (vezi gr.1).

Un alt aspect interesant de observat este relatia dintre cresterea salariala si evolutia ratei inflatiei. Cata vreme economia "a duduit", cresterea salariala a fost dubla sau de trei ori mai mare decat rata inflatiei. Anul 2010 este primul in care inflatia se situeaza peste nivelul de majorare a salariilor. Suntem siguri ca cei interesati in analiza puterii de cumparare privesc cu ingrijorare acest aspect. Mai trebuie remarcata si diferenta inregistrata pe intreg intervalul intre cresterea bugetata si cea realizata. Unde, initial, angajatorii reuseau sa-si plateasca oamenii peste ceea ce se bugeta in anul anterior, spre sfarsitul perioadei, odata cu adancirea crizei, cresterea efectiva s-a tot micsorat, pana la a fi sub jumatatea nivelului pentru care s-a facut alocarea de buget. De unde reiese ca pe traseul de la intentii la fapte, banii sunt tot mai putini, de doi ani incoace.

Daca in balanta "cresteri salariale - inflatie" discutia se poarta in jurul cresterilor mai mari sau mai mici, in comparatia cu PIB-ul, atrage atentia scaderea acestuia la valori negative. Scepticii spun chiar ca cele doua procente cu minus anticipate pentru PIB-ul pe 2010 sunt prea optimiste. Dramatica sau nu, in scaderea PIB-ului gasim motivele reducerii majorarilor salariale. Imaginea completa a deteriorarii climatului economic se obtine insa abia dupa ce se arunca o privire si peste evolutia ratei somajului, in crestere de trei ani, de la minimumul istoric atins in 2008 (4%).

In consecinta, cresterea economica negativa a atras dupa sine o forta de munca redusa numeric, mai putin motivata de cresteri salariale si cu o putere de cumparare afectata de accentuarea ratei inflatiei.

Evolutia nivelurilor salariale pe categorii de angajati

In conditiile in care schimbam perspectiva si ne uitam catre nivelurile salariale, dar de data aceasta diferentiat pe categorii de angajati, ne atrag atentia cateva fluctuatii consistente (vezi gr. 2). In timp ce in 2008 comparativ cu 2007, si managementul si specialistii si absolventii de facultate fara experienta beneficiau de cresteri salariale relativ apropiate, situate intre 11% si 14%, in comparatia dintre 2009 si 2008, s-a stricat echilibrul. Descoperim un accent semnificativ pus pe personalul de conducere, materializat intr-o crestere salariala de 22%, si o scadere chiar a veniturilor celor de pe pozitii de entrylevel (-3%). Transpare de aici ingrijorarea legata de debutul crizei economice. Cand corabia incepe sa se clatine pe valuri, sperantele de redresare se indreapta cu viteza (si cu bani!) catre seniorii de la carma. E o reactie fireasca, care nu are nevoie de mai multe explicatii.

Nici specialistii nu au dus-o mai bine in intervalul analizat. Salariile lor s-au majorat cu doar un procent, in 2009 fata de 2008.

Absolut spectaculos este insa ce se intampla in 2010, relativ la 2009. Ca o forma de compensare a pierderilor suferite anterior, absolventilor fara experienta li se acorda un mai mare procent de crestere salariala (13%) , sub cel al specialistilor, insa, (17%). Managementul, in schimb, trebuie sa se multumeasca doar cu doua procente de crestere si cu rezervele facute anterior recesiunii. Observam o schimbare de paradigma in politica salariala, ecou al turbulentelor economice. Daca se consolideaza acest ultim trend, putem spune, fara sa gresim prea mult, ca e vremea tinerilor si a specialistilor, ei reprezentand, se pare, driverii sperantei relansarii.

Niveluri salariale 2010

Odata incheiata analiza retrospectiva, e momentul sa ne concentram pe anul 2010. Adunand procentele companiilor care au realizat sau au realizat partial cresteri salariale in primul trimestru (48%+6%), observam ca peste jumatate dintre ele au investit in marirea veniturilor angajatilor (vezi gr. 3).

Pe de alta parte, fata de media pietei de 4,3%, cel mai generos s-au pozitionat IT-ul (5,9%) si industria farmaceutica (5,4%). Din pacate, bunurile de larg consum si distributia (4%) si retailul (2,9%) au crescut in mai mica masura salariile angajatilor, retailul fiind chiar "lanterna rosie" a clasamentului (vezi gr. 4).

Evolutia bonusurilor variabile (2006-2010)

Bonusurile variabile au fost slab afectate de criza, acordarea lor ramanand in politica de remunerare a majoritatii companiilor, cu procente ridicate (vezi gr. 5). Pe industrii insa, FMCG-ul si retailul inregistreaza cel mai mare ecart intre bonusul variabil - tinta (31%) si cel platit (8%) (vezi gr. 6).

Nu mai este un secret pentru nimeni, iar pentru angajatori cu atat mai putin, faptul ca din pachetul salarial, pe langa partea fixa si cea variabila, un loc important il reprezinta beneficiile. Iata mai sus evolutia lor generala pe intervalul analizat (vezi gr. 7).

Doua lucruri merita mentiuni speciale, la nivelul lui 2010:

Din reprezentarea evolutiei pachetelor de remunerare, reiese ca, din 2008 pana astazi, ponderea bonusurilor variabile si a beneficiilor in pachetul de remunerare scade. Ea si-a atins minimumul anul acesta. Horatiu Cocheci, Manager - Human Resource Services, PricewaterhouseCoopers Tax Advisors & Accountants, explica: "In anul 2010, piata muncii a avut ocazia sa recastige in competitivitate. De aceea, chiar daca la nivelul salariului de baza nu au existat schimbari dramatice, in sus sau in jos, volumul compensatiilor total platite de companii a scazut, datorita diminuarii valorii bonusurilor. Companiile au ridicat nivelul performantei cerute de la angajati si au considerat atingerea anumitor obiective ca facand parte din indatoririle postului si nu un element exceptional care sa necesite sa fie recompensat ca atare". Pentru o mai lesnicioasa intelegere, reprezentantul PricewaterhouseCoopers da urmatorul exemplu: admitand ca salariile au ramas la acelasi nivel nominal plus sau minus, de 1.000 ron; lui i se adaugau bonusul de 300 ron, beneficiile, de inca 300 de ron; in 2010, salariul ramane 1.000 de ron, dar bonusul este de 100 ron, iar beneficiile - 100 ron, deci scad procentual in total pachet.

Explicatia poate sa rezide si in nevoia angajatorilor de a-si tine cheltuielile cu personalul sub control, de unde si tendinta de a evita angajamentele variabile, sezoniere, intempestive, in favoarea obligatiilor cu caracter permanent (vezi gr. 8).

Prognoza pentru 2011

Astfel ajungem la, poate, cea mai interesanta parte a studiului PayWell Romania 2010: "Prognoza nivelurilor salariale pentru 2011". 42% dintre participantii la studiu au bugetat pentru anul financiar viitor o crestere salariala medie de 6,8%. Ceea ce e mai mult decat cele 4,3 procente valabile pentru 2010 si are semnificatia unei vesti bune, pentru angajati si nu numai.

Inainte de a ne lasa coplesiti sau entuziasmati de marimea ori micimea cifrelor analizate, se cuvine sa asezam lucrurile contextual (vezi gr. 9-12). Rusia, Cehia si Slovacia nu au avut evolutii economice mult diferite de ale noastre. Si ele, ca si Romania, au inregistrat o crestere negativa a PIBului. Doar Polonia face exceptie, ceea ce nu a scutit-o, totusi, de diminuarea cresterilor salariale. Interesant de urmarit este insa daca la finalul anului 2010, angajatorii rusi vor putea declara ca, per total, au putut onora majorarile de 12% ale salariilor oamenilor lor.

Niveluri salariale in FMCG si retail

Chiar daca am mentionat deja cifrele specifice FMCG-ului si retailului atunci cand am prezentat cresterile salariale pe industrii, dat fiind interesul specific al cititorilor nostri, ne indreptam atentia in continuare doar asupra acestor doua domenii (vezi gr. 13-14). Cata vreme lucrurile au mers bine in toata economia, pana in 2008 inclusiv, si decidentii din FMCG si retail au putut acorda cresteri peste bugetele preconizate initial. Scaderile din 2009 si 2010 au fost semnificative, insa.

In ceea ce priveste viitorul, acesta tinde sa arate si pentru jucatorii comertului cu amanuntul la fel de gri sau roz, dupa cum il vede fiecare. Cu cinci procente se estimeaza ca vor creste salariile in 2011 pentru FMCG, inferioare celor 6,8% estimate in medie pe economie. Retailul nu vede sanse sa mareasca salariile la anul (vezi gr. 15). Tichetele de masa sunt vedete si pentru FMCG si pentru retail: toate companiile respondente din prima industrie si 80% dintre retaileri le-au cuprins in pachetele lor de beneficii (vezi gr. 16-17).

O pondere egala detin "reducerile de pret la achizitionarea produselor companiei, activitatile de socializare si subventionarea transportului pentru FMCG" si, respectiv, "cadourile pentru ocazii speciale, subventionarea transportului si racoritoarele si cafeaua", pentru retail. Pe ultimele locuri, se afla abonamentele la clinicile medicale private si, respectiv, activitatile sportive.

Per ansamblu, cum era si firesc, cele doua industrii care ne intereseaza nu fac nota discordanta fata de peisajul general. Retinere, prudenta si economie sunt termenii care caracterizeaza o piata inca surprinsa, reactiva, din pacate, si nu proactiva, la semnalele economice interne si externe.