Text: Florin Frasineanu

Conceptul "Fair Trade" este o abordare de piata menita sa sprijine producatori din tari in curs de dezvoltare, sa obtina conditii comerciale mai bune pentru produsele lor si, in acelasi timp, sa promoveze sustenabilitatea. In fapt, sunt tranzactii economice de export din tarile in curs de dezvoltare catre tarile dezvoltate, iar cele mai cunoscute game de produse sunt cafeaua, cacao, bananele, zaharul, ceaiul, vinul, bumbacul, fructe proaspete, ciocolata sau obiecte artizanale.

Certificarea produselor Fair Trade a aparut ca solutie in 1988, in Olanda, informeza cumparatorii asupra originii produselor re­spective. Aceasta garanta nu numai un pret corect platit producatorilor, ci si respectarea unor principii etice de productie si achiziție, menite sa limiteze abuzurile asupra drepturilor omului. In fapt, o parte din pretul de raft platit pentru produsele respective este destinata producatorilor din tarile de origine si este menita sa imbunatateasca conditiile de munca si cele sociale. In acelasi timp, un produs purtand una dintre siglele Fair Trade trebuie sa respecte anumite standarde la nivel international, putand fi monitorizat intregul sau traseu de la producator si pana la consumatorul final. Potrivit Fairtrade Labelling Organizations International, se estimeaza ca in 2008, peste 7,5 milioane de producatori, impreuna cu familiile lor, au beneficiat de asistenta tehnica si proiecte de dez­voltare comunitara. Aceasta in conditiile in care schim­burile mondiale au depasit pragul de 4 miliarde de dolari anual. O picatura in comertul mondial, dar cu un ritm de crestere anual de peste 22%. Organizatia Mondiala a Fair Trade reprezinta o retea globala de Organizatii de Fair Trade, ingloband peste 350 de parteneri din peste 70 de tari, atat din Africa, Asia, America Latina, precum si din Europa, America de Nord si arhipe­leagul Pacificului.

Evolutia vanzarilor

La nivel international, comercializarea acestor produse - segment de nișa in majori­tatea pietelor - s-a desfasurat initial cu preponderenta prin magazine specializate. De regula, acestea desfac un numar limitat de articole, de cele mai multe ori ale unor organizatii sau asociatii de producatori nationali. Marile lanturi de retail au sesizat si ele oportunitatea pe care o reprezinta produsele Fair Trade, prin segmentul special de consumatori care le cauta si au inceput chiar sa isi dezvolte propriile branduri private, de generatii superioare. In Germania, de pilda, in ciuda crizei economice si financiare, consumatorii au cheltuit, in 2009, aproape 270 de milioane de euro pentru produse ce detin certificatul Fair Trade, ceea ce reprezinta o crestere de 26% compara­tiv cu anul anterior. "Dupa parerea mea, consumatorii germani s-au saturat sa nu auda decat de probleme. Ei isi doresc sa vada ca exista si solutii, iar noi le-am aratat ca si prin consum se poate imbunatati situatia unor oa­meni defavorizati", a declarat Dieter Overath, directorul consiliului administrativ al organizatiei Transfair, pentru Deutche Welle. Cu toate acestea, produsele provenite din comertul echitabil reprezinta, in continuare, o nisa pe piata germana. Potrivit publicatiei amintite, mai putin de un procent din dulciurile vandute in Ger­mania detin certificatul Fair Trade. In medie, un german cheltuie anual doar 3,20 euro pentru produse Fair Trade, in timp ce britanicii sunt mai generosi, alocand cel putin 12 euro de persoana pentru aceste produse, iar elvetienii chiar 23 de euro. Explicatia e simpla: germanii prefera produsele de discount din supermarketurile cat mai ieftine. De aceea, organizatia Transfair urmareste sa convinga marile lanturi de supermarketuri si magazine discount sa preia produse provenite din comertul echitabil. In prezent, acest concept functioneaza deja cu florile din Kenia si Tanza­nia. In schimb, bananele cu certificatul Fair Trade nu ajung aproape niciodata pe rafturile marilor super­marketuri germane, pentru ca batalia pentru cele mai mici preturi e deosebit de dura la fructe tropicale. In ciuda dificultatilor, Rob Cameron, directorul asociatiei internationale Fair Trade Labelling Organisation, e de parere ca aceste produse nu trebuie sa fie vandute doar in micile magazine specializate in domeniul comertului echitabil cu lumea a treia, ci si de marile concerne multinationale de alimente. In Romania, conceptul este intr-o faza incipienta. Cei cativa importatori de astfel de produse s-au axat evident pe cafea, dar prezenta lor in lanturile de retail este extrem de limitata. Comerciantii, in lipsa unor campanii de promovare a conceptului, se mulțumesc sa listeze doar brandurile cunoscute.

Concept utilizat si de marii producatori

Cafeaua, poate cel mai reprezentativ produs sub sigla Fair Trade, a gasit importanti sustinatori si in randul marilor producatori sau al comerciantilor. Reteaua de cafenele Starbucks este de departe cel mai mare cumparator la nivel mondial de cafea, oferind, in multe tari europene, espresso din boabe de cafea provenite din comertul echitabil. In Olanda, compania Douwe Egberts a stabilit propriile criterii etice si de pret, menite sa dezvolte branduri premium. Nestlé si Cadbury folosesc in Anglia ciocolata cu certificatul Fair Trade.

Britanicii au intors spatele alimentelor organice, insa au continuat sa cumpere produse Fair Trade in 2009, potrivit ultimelor cifre de vanzari comunicate de The Ecologist. In 2009, a fost semnalata o crestere de 12% la vanzarile acestor produse in UK, Fundatia Fairtrade anuntand vanzari totale de in valoare de 800 milioane de lire sterline.