|
| Bere: Europa stagneaza. De unde vin posibilitatile de crestere? |
| Joi, 22 Decembrie 2011 12:49 | |
|
Text: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza La nivel mondial, una din patru halbe de bere este produsa si consumata in China, tara in care piata a crescut cu 6% in 2010. Specialistii Canadean prognozeaza o redresare partiala a pietei in Europa Centrala si de Est. Pentru Europa de Vest, estimarile nu sunt dintre cele mai optimiste, raportul relevand faptul ca piata pare sa fie in declin pe termen lung. La nivel global, piata berii a inceput sa se redreseze, consumul inregistrand o crestere de 2,4% in 2010, potrivit celui mai nou raport al Canadean, Global Beer Trends. Este o imbunatatire semnificativa comparativ cu majorarea de numai 0,5% inregistrata in 2009, dar este inca mult sub rata de crestere de 5% observata in ultimult deceniu. Totusi, obiceiurile de consum difera foarte mult de la o zona la alta, iar ratele regionale de crestere reflecta acest lucru. In Asia, piata berii a crescut cu 6% anul trecut, pana la 650 mil. hl, ajungand sa reprezinte peste o treime din consumul de bere la nivel global. Pe de alta parte, continentul african a avut o performanta foarte buna, inregistrand o crestere puternica in volum, de 8% in 2010, desi detine putin peste 5% din consumul la nivel mondial. De asemenea, America Latina a cunoscut o evolutie pozitiva, de peste +3%. In contrast, pe piata europeana volumele au scazut, cu peste 1% in Europa Centrala si de Est si cu aproape 2% in Europa de Vest. In America de Nord consumul de bere a scazut cu peste 1% in volum, in timp ce piata australiana a avut o crestere de numai 1%.
Pietele din Europa Centrala si de Est s-au confruntat cu un climat dificil, iar consumul de bere a scazut cu 7% in Cehia, iar in Romania si Serbia declinul in volum a fost de 5%. In Rusia, piata a stagnat, in timp ce tarile baltice (Estonia, Letonia si Lituania) au inregistrat cresteri. In ceea ce priveste Europa de Vest, Danemarca si Marea Britanie au avut cele mai mari scaderi in volum, consumul de bere diminuandu-se cu 6%, respectiv 4%. Practic, toate pietele vest europene au resimtit pierderi in volum in 2010, chiar si acele tari care au fost anterior in crestere, cum ar fi Spania, Portugalia, Italia si Grecia. In ceea ce priveste consumul de bere la nivel global, acesta a ramas relativ scazut, la numai 27 de litri pe cap de locuitor. Cehii au ramas cei mai mari bautori de bere din lume, cu 135 de litri per capita, in 2010, nivel mult mai mic fata de cel dinaintea crizei economice - 160 litri pe cap de locuitor. Austria, Germania si Irlanda sunt singurele piete in care consumul de bere depaseste 100 litri pe cap de locuitor. La polul opus, in India consumul ramane cel mai scazut din lume, de numai 1,5 litri pe cap de locuitor, in pofida cresterii puternice a pietei. Previziuni pe termen scurt
In ceea ce priveste Europa de Vest, prognozole nu sunt dintre cele mai optimiste, raportul relevand faptul ca piata pare sa fie in declin pe termen lung, fiind estimata o scadere in volum de circa 24 milioane hectolitri pana in 2016, desi din punct de vedere valoric va ramane o piata extrem de importanta. Consumul pe cap de locuitor, la nivel mondial, este de asteptat sa ramana sub 30 de litri anual. Factori de presiune "Ca multe alte categorii din segmentul food&beverage, piata berii este influentata de cresterea preturilor la materiile prime. In plus, taxele pentru bauturi alcoolice s-au majorat sau se vor majora in multe tari europene. Acesti factori au un impact semnificativ asupra pretului final al produsului si, prin urmare, afecteaza consumul" a declarat pentru Modern Buyer, directorul general al Doehler Romania, Eberhart Raducanu. Potrivit acestuia, piata trebuie sa faca fata unei alte provocari: numarul bautorilor traditionali de bere scade in mod constant, ca urmare a factorilor demografici. Dar mixurile de bere si berile cu arome, proaspete, cu stil pot atrage noi grupuri tinta. Produse ce ofera noi posibilitati de crestere
Berile aromatizate au, de asemenea, sansa de a ajunge la grupuri-tinta complet noi. In ceea ce priveste varietatea de gusturi, tendinta se intreapta catre arome incitante cum ar fi cele de bauturi spirtoase, cocktail sau chiar condimente, de exemplu ghimbir. Dar nu exista limite in legatura cu varietatea aromelor. "Un alt trend care ofera noi posibilitati de crestere, precum si sansa de a utiliza capacitatile de productie disponibile in fabricile de bere, este reprezentat de bauturile pe baza de malt. In Germania, de pilda, acestea au succes de multi ani si au o traditie indelungata. Variantele proaspete, mai usoare au stimulat imaginea bauturilor pe baza de malt. Datorita proprietatilor lor naturale si sanatoase, aceste sortimente moderne au fost acceptate foarte bine de consumatori, pe multe piete", a mai declarat directorul general al Doehler Romania. De asemenea, bauturile racoritoare light, sub forma de "limonada naturala", destinate consumatorilor adulti, sunt disponibile si in Germania. Deoarece aceste produse sunt absolut non-alcoolice, acestea nu sunt influentate de taxe, si raspund cererii de bauturi sanatoase, nealcoolice. In ceea ce priveste ambalajul, tendinta se orienteaza catre sticlele individuale. De asemenea, ambalajul de tip PET este din ce in ce mai important in categoria bere. In Romania, contextul economic a favorizat produsele marca proprie si pe piata berii Cercetarile Canadean arata ca desi marcile private au o istorie foarte scurta in Romania, au "capturat" aproximativ 2% din piata, de la lansarea lor acum aproximativ sase ani. Romanii prefera brandurile, dar in ultimii doi ani dificultatile financiare i-au determinat sa fie mult mai sensibili vizavi de pret, astfel ca marcile proprii au inceput sa castige cota de piata, in detrimentul produselor consacrate. Spre deosebire de anii precedenti, cand volumul de crestere a marcilor proprii a fost foarte limitat sau chiar in scadere (in 2008), in 2010, diminuarea puterii cumparare a determinat o crestere in volum de trei ori a berilor private label. |